ICCJ. Decizia nr. 299/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 309/2002. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 299/2007
Dosar nr. 8922/54/2006
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, la data de 12 iunie 2006, reclamantul B.S. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 1327 din 1 iunie 2006, emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 1 iunie 1951 - 6 martie 1954.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 650 din 6 iulie2006, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ contestat şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, beneficiul drepturilor solicitate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din livretul militar al reclamantului rezultă că în perioada 1 iunie 1951 - 6 martie 1954, acesta a efectuat stagiul militar într-un detaşament de muncă şi nu există nici o justificare pentru care pârâta i-a recunoscut numai o parte din această perioadă.
Instanţa a apreciat că se impunea recunoaşterea întregii perioade solicitate de reclamant, întrucât în intervalul menţionat de el, acesta a satisfăcut stagiul militar prin muncă, motiv pentru care nu a purtat armă şi nu a depus jurământ militar, fiind catalogat „bun pentru serviciul militar, combatant neinstruit".
În acest context s-a apreciat că precaritatea evidenţelor din acea perioadă şi interesul statului de a oculta asemenea situaţii, trebuie interpretate în favoarea reclamantului, în sensul că au existat în perioada respectivă şi unităţi militare ce nu aparţineau Serviciului Muncii, dar în care cei incorporaţi efectuau stagiul militar prin muncă.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, susţinând că, în mod greşit, instanţa de fond a acordat reclamantului, beneficiul Legii nr. 309/2002, pentru întreaga perioadă solicitată, în condiţiile în care certificatul nr. 1053950 din decembrie 2005, eliberat de Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, îi recunoaşte acestuia doar perioada 13 septembrie 1953 - 6 martie 1954, astfel cum s-a reţinut şi în hotărârea contestată.
Recurentul a mai susţinut că lipsa unor evidenţe precise nu poate constitui un motiv pentru acordarea beneficiului drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, cu atât mai mult, cu cât aceste evidenţe există atât la U.M. nr. 02405 Piteşti, cât şi la Arhivele Naţionale, dar se referă numai la detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, nu şi la unităţi militare din subordinea fostului Minister al Forţelor Armate, acestea din urmă neintrând sub incidenţa Legii nr. 309/2002.
Recurenta a invocat în sprijinul susţinerilor sale, Deciziile nr. 213 din 4 mai 2004 şi nr. 254 din 10 mai 2005 ale Curţii Constituţionale, prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din lege, potrivit căruia beneficiază de dispoziţiile acesteia, numai persoanele care au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 309/202, beneficiază de drepturile acordate prin acest act normativ, persoanele care, în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în unităţi din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Din certificatul nr. 1053950 din decembrie 2005, eliberat de Arhivele Naţionale, la cererea intimatului, rezultă că acesta a îndeplinit stagiul militar în detaşamentul de muncă Medgidia şi Medgidia ACM, aflate în evidenţele Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, dar în perioada 13 septembrie 1953 - 6 martie 1954.
Cum potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate, determinantă, pentru încadrarea unei persoane în categoria beneficiarilor Legii nr. 309/2002, este apartenenţa la Direcţia Generală a Serviciului Muncii a detaşamentului în care s-a prestat munca, şi nu activitatea desfăşurată, rezultă că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că intimatul poate beneficia de dispoziţiile legii şi pentru perioada cât a desfăşurat activitate într-o unitate militară.
Pre cale de consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 312, raportat la art. 314 C. proc. civ., Curtea admite recursul declarat în cauză, casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva sentinţei civile nr. 650 din 6 iunie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamantul B.S., ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 297/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 30/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|