ICCJ. Decizia nr. 31/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 31/2007
Dosar nr.3326/39/2006
Şedinţa publică de Ia 9 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 16 iunie 2006, reclamantul L.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P.S., anularea Hotărârii nr. 98 din 9 mai 2006, recunoaşterea calităţii de persoană refugiată, ca urmare a persecuţiilor etnice şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât în luna februarie 1944 a părăsit localitatea de domiciliu împreună cu familia, refugiindu-se în localitatea Ulma, judeţul Suceava.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 183 din 6 iulie 2006, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a stabilit că reclamantul este beneficiarul drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada februarie 1944 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, din probele administrate în cauză rezultă că sunt incidente dispoziţiile art. l lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs pârâta C.J.P.S., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate şi, pe fond, respingerea acţiunii.
Recurenta a susţinut că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a legii, deoarece reclamantul nu a făcut dovada, cu documente oficiale, că refugiul s-a datorat persecuţiilor etnice.
Recursul este nefondat.
Conform art. l lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin „persoană strămutată în altă localitate", conform dispoziţiilor HG nr. 127/2002, privind Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, se înţelege „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".
În cauză, din declaraţiile martorilor M.A. şi I.V., coroborate cu datele din actele de stare civilă rezultă că, s-a făcut dovada, în condiţiile art. 4 din HG nr. 127/2002 că, în luna februarie 1944 intimatul-reclamant împreună cu familia au fost obligaţi să se refugieze din localitatea Seletin în localitatea Ulma, judeţul Suceava, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
De altfel, tatăl intimatului-reclamant (L.I.), decedat la 13 aprilie 2004 a beneficiat de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, potrivit deciziei nr. 1413 din 27 septembrie 2002 emisă de C.J.P.S.
Faţă de cele ce preced, sentinţa recurată este legală şi temeinică, iar recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
Văzând dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimatul-reclamant L.A., în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.J.P.S., împotriva sentinţei nr. 183 din 6 iulie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către intimatul L.A.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 308/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 313/2007. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
