ICCJ. Decizia nr. 3169/2007. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3169/2007
Dosar nr. 9768/2/200.
Şedinţa publică din 21 iunie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 31 octombrie 2006, reclamanţii A.A. şi O.S. au chemat în judecată pe pârâtul Oficiul Român pentru Adopţii, solicitând anularea actului administrativ nr. 643/2006, prin care pârâtul a refuzat rezolvarea legală a cererii, respectiv, transmiterea cererii şi documentaţiei, la instanţa de judecată, pentru încuviinţarea adopţiei minorei C.N.I. şi obligarea pârâtului să primească cererea şi documentaţia de adopţie a minorei, pe care să le transmită instanţei de judecată competente.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că, înainte de intrarea în vigoare Legii nr. 273/2004 au formulat cerere de adopţie a minorei.
Cererea a fost formulată sub imperiul Legii nr. 347/2002 care nu interzicea adopţiile internaţionale, astfel încât pârâtul avea obligaţia să o soluţioneze.
Prin sentinţa civilă nr. 157 din 18 ianuarie 2007, pronunţată în dosarul nr. 9768/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel a reţinut că adresa nr. 643/2006 nu reprezintă un act administrativ în sensul prevăzut de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât prin aceasta nu s-a adoptat nici o măsură cu privire la statutul juridic al minorei, ci reclamanţii au fost informaţi cu privire la situaţia actuală a copilului, precizându-se că acest copil nu este un copil adoptabil conform Legii nr. 273/2004.
Instanţa de fond nu a reţinut nici existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii de către pârât în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care documentaţia depusă de reclamanţi odată cu cererea de adopţie a copilului a fost restituită motivat de faptul că la acea dată nu mai exista reglementarea legală care să permită soluţionare cererilor de adopţii internaţionale.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenţii consideră că, instanţa de fond prin respingerea acţiunii ca inadmisibilă, a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. e) şi n), concluzionând că adresa nr. 643/2006 nu are caracterul unui act administrativ.
În cauză sunt îndeplinite dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, s-au încălcat drepturile subiective, legale, privind realizarea interesului superior al copilului aflat în dificultate, cât şi dreptul recurenţilor de a forma o familie, cu copii adoptaţi, drepturi recunoscute de legile româneşti şi reglementările internaţionale.
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Se arată că adresa nr. 643 din 2 februarie 2006, nu întruneşte condiţiile cerute de Legea nr. 554/2004, pentru a fi calificată ca act administrativ dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice, întrucât prin adresa invocată nu au luat naştere, nu s-au modificat şi nu s-au stins raporturi juridice.
Actul a cărui anulare se cere nu constituie act administrativ, nu a dispus nimic cu privire la statutul copiilor, deoarece intimata nu are competenţa legală în a se pronunţa asupra adoptabilităţii unui copil, acesta fiind atributul exclusiv al instanţei judecătoreşti competente.
Intimatul apreciază că nu se poate vorbi nici de existenţa unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii, în sensul art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, în condiţiile în care documentaţia depusă împreună cu cererea de adopţie a copilului a fost restituită motivat de faptul că la acea dată s-a instituit moratoriul asupra adopţiilor internaţionale, iar acest caz nu a fost considerat excepţional.
Mai mult, la data depunerii cererii de adopţie nu mai exista temei legal pentru analizarea acesteia şi trimiterea către instanţa de judecată.
În mod corect a reţinut instanţa de fond, că înscrisul nr. 643/2006 nu constituie act administrativ, ci o simplă adresă prin care cetăţenii italieni erau informaţi despre situaţia copilului solicitat spre adopţie şi despre cadrul legislativ în materia adopţiei.
Recursul este fondat.
Recurenţii-reclamanţi au formulat acţiune în contencios administrativ, pentru nesoluţionarea cererii având ca obiect transmiterea către instanţa de judecată a solicitării de adopţie a minorei C.N.I.
Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. h) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Recurenţii–reclamanţi nu au invocat prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Împrejurarea conform căreia cererea de adopţie a fost restituită pe considerentul că la data formulării acesteia nu mai exista reglementare legală care să permită soluţionarea adopţiilor internaţionale nu constituie un motiv de inadmisibilitate.
Existenţa refuzului nejustificat sau nereţinerea existenţei refuzului nejustificat se poate demonstra numai în condiţiile analizării fondului acţiunii.
Instanţa de fond era datoare să respingă excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi să procedeze la analiza temeinicie sau netemeiniciei motivelor invocate de pârât pentru refuzul de soluţionare a cererii de adopţie.
Neprocedând în acest mod, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre criticabilă, dată cu aplicarea greşită a legii.
Urmează ca în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., recursul să fie admis.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, şi art. 312 alin. (3), (5) C. proc. civ., se va casa hotărârea recurată şi se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.A. şi O.S. împotriva sentinţei civile nr. 157 din 18 ianuarie 2007 pronunţată de dosarul nr. 9768/2/2006 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu Oficiul Român pentru Adopţii.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 3165/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3171/2007. Contencios → |
---|