ICCJ. Decizia nr. 4073/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4073/2007
Dosar nr. 16161/54/2006
Şedinţa publică din 25 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, SC S. SA Slătioara – Olt, SC M.G. SA Slătioara - Olt şi M.T. au chemat în judecată pe P.C. şi V.S., judecători la Judecătoria Slatina, SC G. SRL Slatina, SC D.C. SRL Craiova, O.R.C. Olt şi O.R.C. Dolj, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună aplicarea sancţiunii nulităţii încheierilor de suspendare din 20 decembrie 2005 şi 18 aprilie 2006 şi a perimării din 24 octombrie 2006, cu obligarea judecătorului la redeschiderea şi judecarea Dosarului nr. 11303/2004.
S-a mai solicitat anularea sentinţelor nr. 822 din 23 decembrie 2005 a Judecătoriei Slatina, sentinţei nr. 3626/2006 a Judecătoriei Braşov, sentinţei nr. 466 din 26 iunie 2006 a Tribunalului Olt şi a sentinţei nr. 694/C/2006 a Tribunalului Sibiu şi restabilirea situaţiei anterioare datei de 20 decembrie 2005.
Reclamanţii au mai cerut obligarea O.R.C. Olt şi O.R.C. Dolj la retragerea autorizaţiei de funcţionare pentru SC G. SRL Slatina şi SC D.C. SRL Craiova, precum şi constatarea încadrării dreptului patrimonial al SC S. SA Slătioara – Olt prin excluderea reclamantului M.T. de la dreptul de a reprezenta această societate în instanţă.
Prin aceeaşi acţiune s-a solicitat obligarea judecătorului C.P. la plata către SC S. SA a sumei de 109.585 RON despăgubiri stabilite de expert şi acceptate de judecător, precum şi la plata 23.445 RON dobânzi calculate la 20 decembrie 2005 şi 13.141 RON inflaţia.
Motivându-şi acţiunea, reclamanţii au arătat că SC S. SA a fost exclusă de la exercitarea dreptului ca o instanţă să se pronunţe asupra păgubirii sale de către SC G. SRL Slatina, excludere care s-a realizat prin suspendarea judecării dosarului nr. 11303/2004, precum şi prin favorizarea societăţii respective prin sentinţa nr. 822/2005.
Prin sentinţa nr. 148 din 26 aprilie 2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamanţilor, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că Legea nr. 554/2004 invocată ca temei de drept al acţiunii nu are aplicabilitate în cauză, întrucât instanţa de contencios nu poate cenzura legalitatea măsurilor dispuse prin încheieri de şedinţă sau hotărâri judecătoreşti şi nici nu are competenţa de a constata că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil sau la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil atunci când acestea se referă la litigii comerciale sau la procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 64/1995.
Totodată, OG nr. 137/2000 invocată ca temei de drept de reclamanţi a fost considerată ca neavând incidenţă în cauză, instanţa de contencios administrativ neputând să constate aşa-zisele fapte de discriminare săvârşite de magistraţi, această competenţă revenind Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond au declarat recurs reclamantele SC S. SA şi SC M.G. SA, prin M.T., criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa de fond a interpretat eronat legea apreciind că actele invocate nu sunt acte administrative.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Examinând cauza în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine în fapt următoarele:
Obiectul acţiunii înregistrate pe rolul Curţii de Apel Craiova, l-a format „aplicarea sancţiunii nulităţii încheierilor de suspendare din 20 decembrie 2005 şi 18 aprilie 2006, şi a perimării din 24 octombrie 2006, cu obligarea judecătorului la redeschiderea şi judecarea Dosarului nr. 11303/2004".
De asemenea, s-a mai solicitat înlăturarea consecinţelor discriminării prin anularea unor sentinţe ale mai multor instanţe de judecată.
Din analiza cererilor recurenţilor, rezultă fără putinţă de tăgadă că în mod corect instanţa de fond a invocat din oficiu inadmisibilitatea cererii, ţinându-se cont şi de precizarea făcută de reclamanţi la 23 aprilie 2007.
Temeiul de drept invocat de recurenţii - reclamanţi – art. 1 din Legea nr. 554/2004 nu-şi găseşte aplicarea în speţă, instanţa de contencios administrativ neputând cenzura legalitatea măsurilor dispuse prin încheieri de şedinţă, şi nici nu are competenţa de a se pronunţa pe litigii comerciale sau pe procedura falimentului prevăzut nu de Legea nr. 554/2004, ci de Legea nr. 64/1995.
Actele invocate de recurenţii - reclamanţi nu sunt acte administrative în înţelesul Legii contenciosului administrativ, ci sunt acte care pot fi cenzurate conform C. proc. civ. şi C. com.
De asemenea, corect Curtea de Apel a constatat că în speţă nu este incident art. 2 din OG nr. 137/2000 invocat de recurenţii - reclamanţi, întrucât aşa numitele acte de discriminare săvârşite de magistraţi, nu pot fi cenzurate de instanţa contenciosului administrativ.
Prin urmare instanţa fondului a făcut o corectă aplicare a legii fără să încalce prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. când a pronunţat hotărârea judecătorească atacată, şi în privinţa admisibilităţii acţiunii conform art. 27 din OG nr. 137/2000, întrucât recurenţii nu şi-au întemeiat acţiunea pe acest temei de drept, fiindcă dacă ar fi fost aşa, competenţa de soluţionare aparţine unei alte instanţe de judecată şi nu contenciosului administrativ.
Faţă de toate aceste considerente invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de SC S. SA Slătioara – Olt şi de SC M.G. SA Slătioara - Olt prin M.T., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC. S. SA Slătioara – Olt şi de SC. M.G. SA Slătioara - Olt prin M.T. împotriva sentinţei nr. 148 din 26 aprilie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4071/2007. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 4076/2007. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
