ICCJ. Decizia nr. 4407/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4407/200.
Dosar nr. 727/57/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa nr. 45 din 22 iunie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul S.N.P.V.P.L. şi însuşită de reclamantul V.C.D., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu, prin care solicita obligarea autorităţilor pârâte la: a) încadrarea reclamantului, agent de poliţie V.C.D., în categoria profesională A, respectiv în corpul ofiţerilor de Poliţie, ulterior urmând să-i fie echivalat gradul profesional corespunzător pregătirii şi studiilor superioare de care beneficiază; b) plata drepturilor salariale aferente gradului profesional de ofiţer, de la data la care avea dreptul şi până la data încadrării în corpul ofiţerilor.
Prin aceeaşi sentinţă, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu şi a respins excepţiile inadmisibilităţii acţiunii şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantului sindicatul P.L., invocate de paraţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în privinţa excepţiilor, că:
-în raport cu prevederile art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora gradul de ofiţer de poliţie se acordă de ministrul internelor şi reformei administrative, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu nu are calitate procesuală pasivă, în cauză;
- conform prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, sindicatul P.L. are calitate procesuală activă, întrucât acţiunea introdusă de acesta a fost însuşită de agentul de poliţie V.C.D.;
- dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevăd, pentru cauzele de natura celei de faţă, necesitatea efectuării procedurii prealabile şi nici nu fac trimitere, în acest sens, la Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; mai mult, se constată că, deşi nu era necesară, această procedură a fost totuşi efectuată de reclamant, prin adresa nr. 9198 din 29 ianuarie 2007, la care pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a răspuns cu adresa nr. 158931 din 20 martie 2007.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa a reţinut, în esenţă, că cererea reclamantului, agent de poliţie V.C.D., de încadrare în corpul ofiţerilor de poliţie fără concurs nu este întemeiată, întrucât trecerea agenţilor de poliţie, care au absolvit studii superioare, în categoria funcţionarilor A - ofiţer de poliţie se face, conform art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, aşa cum a fost modificată şi completată prin OUG nr. 89/2003, prin concurs şi nu din oficiu sau la cerere.
Participarea la concurs, mai reţine instanţa de fond, este reglementată prin Ordinul M.A.L nr. 300/2004, în baza căruia reclamantul V.C.D. a şi participat, de altfel, la concursul organizat de I.PJ. Sibiu în data de 21 noiembrie 2005 pentru ocuparea postului de ofiţer prin trecerea în corpul ofiţerilor din rândul agenţilor de poliţie.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, considerând-o netemeinică şi nelegală, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a declarat recurs reclamantul S.N.P.V.P.L., reiterând apărările invocate în faţa instanţei de fond.
Prin întâmpinare, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu a reiterat excepţia lipsei calităţii procesuale active a S.N.P.V.P.L., solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, în principal, şi ca nefondat, în subsidiar.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat iar excepţia invocată este neîntemeiată, după cum se va arăta în continuare.
Intr-adevăr, conform art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului „Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofiţeri vacante, în condiţiile prezentei legi". Rezultă, aşadar, că absolvirea de către agenţii de poliţie a studiilor superioare nu presupune „de jure" avansarea acestora pe un post de ofiţer ci reprezintă o condiţie prealabilă şi necesară participării la concurs, în vederea ocupării unui astfel de post.
De altfel, cum corect a reţinut şi instanţa de fond, reclamantul V.C.D. a şi participat la un astfel de concurs, organizat de I.PJ. Sibiu în data de 21 noiembrie 2005, concurs pe care, însă, nu 1-a promovat, aşa cum rezultă din înscrisul intitulat „Situaţia concursurilor ..." (f.17-18 dosar fond).
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a S.N.P.V.P.L., invocată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu în faţa instanţei de fond şi reiterată în recurs, se va reţine, de asemenea, că în mod corect a fost respinsă de prima instanţă, ca neîntemeiată. Astfel, calitatea procesuală activă este conferită sindicatelor de prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, potrivit cărora „In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză".
În legătură cu acest aspect, s-a pronunţat, de altfel, şi Curtea Constituţională care, respingând prin mai multe decizii1 excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale în discuţie, a reţinut că „nu există nicio interdicţie constituţională pentru ca legea şi statutele organizaţiilor sindicale să prevadă dreptul acestora de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a-i reprezenta pe aceştia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor" şi că „potrivit tezei finale a art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, acţiunea în justiţie nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată, ceea ce constituie o garanţie a realizării scopului sindicatelor, şi anume apărarea drepturilor şi intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi".
Or, în speţă, persoana în numele căreia a fost introdusă acţiunea nu numai că nu s-a opus acesteia dar chiar şi-a însuşit-o, aşa cum rezultă din „împuternicirea" semnată de reclamantul V.C.D. (f.34 - dosar fond).
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul S.N.P.V.P.L. împotriva sentinţei nr.45 din 22 iunie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2007.
Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004, publicată în M.Of., Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004. în acelaşi sens, a se vedea şi Decizia nr.366 din 28 septembrie 2004, Decizia nr. 511 din 18 noiembrie 2004 şi Decizia nr. 781 din 7 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4404/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4408/2007. Contencios → |
|---|
