ICCJ. Decizia nr. 4376/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4376/2007
Dosar nr. 839/35/2007
Şedinţa publică din 14 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 2 mai 2007 reclamantul P.D. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Bihor, să se dispună anularea hotărârii nr. 13207 din 6 aprilie 2007, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor acestei legi, sub motivaţia că nu era născut la data strămutării părinţilor.
În acţiune, reclamantul a arătat, în esenţă, că se consideră îndreptăţit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât s-a născut la data de 12 octombrie 1942 în localitatea Grăniceşti, judeţul Suceava unde părinţii au fost refugiaţi datorită persecuţiei etnice, din localitatea Scărişoara Nouă, comuna Piscolt, judeţul Satu - Mare.
Prin sentinţa nr. 116/CA/2007 din 15 iunie 2007, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului P.D., a anulat hotărârea nr. 13207 din 6 aprilie 2007 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a se pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate în cauză, rezultă că părinţii reclamantului au fost refugiaţi pe motive etice din localitatea lor de domiciliu, Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare în localitatea Grăniceşti, judeţul Suceava unde, la data de 12 octombrie 1942, s-a născut reclamantul.
Instanţa de fond a mai considerat că prin persoană persecutată în sensul OG nr. 105/1999, trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit în mod nemijlocit persecuţiile la care face referire actul normativ menţionat cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor, în această categorie incluzându-se copiii care s-au născut ulterior datei la care părinţii lor au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor de natură etnică exercitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta susţine că reclamantul P.D. nu poate beneficia de drepturile acordate prin Legea nr. 189/2000, deoarece, nefiind născut la data strămutării părinţilor săi, nu avea un domiciliu de unde să fie strămutat.
Examinându-se sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate între 6 septembrie 1940 şi 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii pe motive etnice ,printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu [art. 1 lit. V).
Prin normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Înscrisurile depuse la dosarul cauzei evidenţiază cu caritate că reclamantul s-a născut în localitatea Grăniceşti, judeţul Suceava, la data de 12 octombrie 1942, după ce părinţii acestuia au fost obligaţi să se refugieze din localitatea Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000 să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit persecuţiile respective în mod nemijlocit, cât şi acelea care au îndurat dificultăţile strămutării în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat ori au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză, este necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suportat aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a cunoscut familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor al persoanei strămutate, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa nr. 105/1999 a fortiori trebuie să beneficieze de drepturile compensatorii acordate şi copilul născut în perioada de strămutare a părinţilor.
Rezultă că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, urmând a se respinge recursul declarat, ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei nr. 116/CA/2007 din 15 iunie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4375/2007. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 4394/2007. Contencios → |
|---|
