ICCJ. Decizia nr. 454/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 454/2007
Dosar nr. 2471/2/2006
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub dosar nr. 2471/2/2006, reclamanta I.L. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, anularea hotărârii nr. 15662/898 din 13 ianuarie 2006 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 189/2000 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i recunoască drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu acordarea drepturilor băneşti corespunzătoare, pentru perioada 25 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 februarie 2006.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că părinţii săi, în septembrie 1940, au fost strămutaţi, în urma Tratatului de la Craiova, din localitatea de domiciliu, comuna Sever Rădulescu, judeţul Caliacra, aflată în Bulgaria, în comuna Ciochina, judeţul Ialomiţa şi, ulterior, în comuna Baia (fosta Lunca), judeţul Tulcea. A mai arătat reclamanta că s-a născut la data de 25 ianuarie 1944, în comuna Baia (fostă Lunca), judeţul Tulcea, după strămutarea părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 1428 din 14 iunie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei I.L., a anulat hotărârea nr. 15662/899/13 ianuarie 2006, emisă de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, pe perioada 25 ianuarie 1944 - 6 martie 1945, începând cu 1 februarie 2006.
Pentru a hotărî astfel, în baza probelor administrate în cauză, instanţa de fond a apreciat că legiuitorul a urmărit prin dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, menţionate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate asupra lor, din motive etnice, acesta fiind şi cazul copiilor născuţi în refugiu, care au suportat condiţiile grele de viaţă ce au decurs din situaţia de refugiaţi a părinţilor.
A concluzionat instanţa de fond că reclamanta a făcut dovada că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi din localitatea de domiciliu, situată în Bulgaria, în localitatea Baia, judeţul Tulcea, astfel încât este îndreptăţită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză. Se susţine, în esenţă, că reclamanta nu era născută în momentul strămutării părinţilor săi, astfel încât nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, care nu-i menţionează ca beneficiari şi pe copiii născuţi în timpul refugiului părinţilor.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate că reclamanta s-a născut la data de 25 ianuarie 1944, în localitatea Baia (fostă Lunca), judeţul Tulcea, după ce, în anul 1940, în urma Tratatului de la Craiova, părinţii săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, aflată în localitatea Peştera - Bulgaria. Statutul de evacuaţi al părinţilor reclamantei rezultă din extrasul de pe Tabloul de evacuaţi din Cadrilater, eliberat, în copie, de Arhivele Statului.
Fiind născută în perioada refugiului părinţilor săi, intimata-reclamantă a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000 şi, în consecinţă, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 1428 din 14 iunie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 451/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 456/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
