ICCJ. Decizia nr. 4821/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4821/2007
Dosar nr. 655/57/2007
Şedinţa publică din 12 decembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 36/2007 pronunţată la 15 iunie 2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S.V. în contradictoriu cu D.S.V.S.A. Deva şi A.N.S.V.S.A Bucureşti, acţiune ce are ca obiect obligarea pârâtelor la plata sumei de 2.723,32 RON cu titlu de diferenţă neachitată la decontul lunii iunie 2005 şi dobânda la nivelul ratei dobânzii de referinţă a B.N.R. pe perioada 1 august 2005 – 31 mai 2007, cu obligarea şi la plata cheltuielilor de judecată. Faţă de pârâta A.D.S., acţiunea reclamantului a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că potrivit contractului de concesiune nr. 389 din 1 septembrie 1999, M.A.A. a concesionat către reclamant activităţilor sanitar veterinare pentru C.S.V.Ş. judeţul Hunedoara, contractul de concesiune fiind preluat ulterior pe bază de Protocol de către pârâta A.N.S.V.S.A. în baza Legii nr. 127/2005 privind aprobarea OUG nr. 88/2004 pentru modificarea şi completarea OG nr. 42/2004.
Decontul aferent activităţilor desfăşurate întocmit pentru luna iunie 2005, verificat şi aprobat de medicul zonal şi de D.S.V.S.A. Hunedoara, nu a fost onorat, reclamantului refuzându-i-se plata sumei de 2.366 RON, invocându-se de către pârâte procesul verbal întocmit de inspecţia efectuată la D.S.V.S.A Hunedoara Deva.
Reţine instanţa de fond că, la solicitarea reclamantului s-a făcut o verificare a celor menţionate în procesul-verbal al inspecţiei de către Colegiul Medicilor Veterinari, constatările acestuia fiind trecute în Nota de constatare nr. 8 din 31 octombrie 2005, notă în baza căreia D.S.V.S.A Hunedoara a transmis la pârâta A.N.S.V.S.A Bucureşti documentaţia întocmită de Comisia de deontologie şi litigii, propunând achitarea sumelor reţinute reclamantului.
Cu toate acestea, pârâtele nu au achitat reclamantului suma cuvenită de 2.366 RON pentru activităţile executate conform contractului de concesiune, instanţa de fond concluzionând astfel asupra temeiniciei acţiunii formulate pe care a admis-o în baza art. 969, art. 970 C. civ. şi art. 8 alin. (2) şi art. 18 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Acţiunea reclamantului formulată împotriva A.D.S. Bucureşti a fost respinsă de instanţa de fond cu motivarea că această pârâtă nu are competenţa să verifice şi să avizeze deconturile întocmite de medicii veterinari.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâtele D.S.V.S.A. Deva şi A.N.S.V.S.A. Bucureşti, ambele criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinice, invocând motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., respectiv „instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia", şi „hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
În plus, A.N.S.V.S.A Bucureşti a invocat şi motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., respectiv „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii".
Recurenta D.S.V.S.A. Deva, susţine în esenţă, prin motivele de recurs formulate, că instanţa de fond în mod nejustificat a înlăturat nota de control întocmită de inspectorii din cadrul A.N.S.V.S.A care au constatat o serie de deficienţe majore de ordin tehnic, privind decontul justificativ pe luna iunie 2005, conform art. 7 alin. (7) din Contractul de concesiune, concesionarul fiind obligat să întocmească lunar deconturile pentru justificarea consumului biopreparatelor şi a altor medicamente de uz veterinar, la aceste deconturi urmând a fi ataşate tabele semnate de deţinătorii de animale, medicul veterinar concesionar având obligaţia de a întocmi şi evidenţele financiar-contabile şi tehnice, conform prevederilor legale şi să le pună la dispoziţia concedentului.
Cum intimatul-reclamant nu s-a conformat acestor prevederi contractuale, susţine recurenta-pârâtă, acesta nu putea să pretindă plata decontului pentru iunie 2005, când s-au constatat în activitatea sa o serie de deficienţe.
Recurenta A.N.S.V.S.A. Bucureşti, susţine prin motivele de recurs formulate că instanţa de fond nu a observat că refuzul de a plăti suma pretinsă de către intimatul-reclamant a fost unul justificat, întrucât în urma verificărilor efectuate de către o comisie de inspectori din cadrul D.G.I.C. s-au constatat grave nereguli şi deficienţe atât în întocmirea documentelor justificative, cât şi în ceea ce priveşte verificarea modului de decontare, efectuarea serviciilor sanitar-veterinare fiind pusă sub semnul incertitudinii.
Susţine recurenta-pârâtă că intimatul-reclamant a încălcat obligaţiile din contractul de concesiune prevăzute de art. 7 alin. (7) din acest contract, aşa încât în lipsa unor documente justificative pentru suma de 2.366 RON (din totalul de 4.736,6 RON) care să ateste efectuarea serviciilor sanitar-veterinare, nu poate exista o obligaţie de plată în sarcina sa, neavând nici bază legală de susţinere, hotărârea instanţei de fond fiind astfel lipsită de temei legal.
Mai susţine recurenta pârâtă că instanţa de fond nu a motivat de ce a respins apărarea sa la fond, în sensul că o comisie de inspectori a efectuat verificări pe teren, constatând o serie de deficienţe, aşa încât sentinţa recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Recurentele-pârâte au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii formulată de reclamant.
Intimatul-reclamant S.V. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte le va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Acestea vor fi analizate împreună, motivele de recurs formulate fiind comune.
Aşa cum susţin cele două recurente, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pronunţată exclusiv pe Nota de constatare nr. 8 din 31 octombrie 2005 întocmită de C.M.V. – filiala Hunedoara, înlăturând fără nici o motivare nota de control întocmită de către inspectorii din cadrul D.G.I. care au verificat şi activitatea din cadrul C.S.V.Ş., concesionată de reclamantul-intimat, constatând o serie de deficienţe majore de ordin tehnic, privind decontul justificativ pe luna iunie 2005.
Din conţinutul aceste Note nr. 5141 din 2 august 2005, rezultă fără echivoc faptul că la controlul efectuat, inspectorii au constatat deficienţe majore de ordin tehnic cât şi din punct de vedere al modului în care se verifică de către cei în drept documentele primare pe baza cărora se aprobă plata acestora la un număr de 7 circumscripţii sanitar veterinare concesionate, printre care şi C.S.V.Ş. concesionată de intimatul - reclamant.
Aceste deficienţe s-au concretizat – printre altele – în faptul că medicul concesionar a înaintat spre decontare dosare care nu aveau număr şi data de ieşire de la circumscripţie, dar nici număr şi dată de intrare la D.S.V.S.A pentru a se putea stabili cu exactitate data reală când au fost făcute acţiunile şi data când au fost predate documentele la D.S.V.S.A.
Dosarele de acţiuni sunt însoţite de tabele care nu poartă semnătura de confirmare a proprietarilor de animale sau semnăturile sunt contrafăcute de către cei care întocmesc tabelele respective, aspecte care ridică numeroase suspiciuni asupra autenticităţii şi legalităţii acestor documente.
Concluzia comisiei de inspectori este clară şi ea constă în faptul că pe teritoriul judeţului Hunedoara, inclusiv la C.S.V.Ş., acţiunile sanitar veterinare de interes public naţional s-au efectuat dezordonat, de slabă calitate şi incomplet, fapt ce nu conferă nici un fel de garanţie din punct de vedere epidemiologic în contextul irosirii unor importante fonduri de la bugetul de stat pentru susţinerea acestor acţiuni.
Aşa fiind, rezultă că în lipsa unor documente justificative care să ateste cu certitudine efectuarea serviciilor sanitar-veterinare ce fac parte din planul acţiunilor strategice, decontul depus de intimatul-reclamant nu poate crea nici o obligaţie de plată în sarcina celor două recurente-pârâte, acesta neavând nici o bază legală de susţinere.
De fapt, din totalul sumei ce i se datora de 4.736, 6 RON intimatul-reclamant a încasat 2.370,6 RON, reţinându-i-se doar suma de 2.366 RON pentru care nu a prezentat documente justificative care să ateste efectuarea prestaţiilor pentru care s-a solicitat plata.
Pentru faptul că intimatul-reclamant nu a respectat clauzele din contractul de concesiune, comisia de inspectori a propus D.S.V.S.A Hunedoara să rezilieze contractul de concesionare cu acesta.
Aşadar, Nota de constatare nr. 8 din 31 octombrie 2005 încheiată de C.M.V. Filiala Hunedoara, ca urmare a cererii depuse de către intimatul - reclamant, nu poate anihila concluziile şi constatările comisiei de inspector din cadrul A.N.S.V.S.A la controlul din perioada 26 – 28 iulie2005.
C.C.M.V. Filiala Hunedoara s-a efectuat la cererea reclamantului-intimat şi el a fost limitat la anumite aspecte, fiind verificate prin sondaj un număr de 19 gospodării şi cerându-se declaraţii proprietarilor de animale cu privire la executarea acţiunilor sanitar-veterinare, iar concluziile acestuia nu prezintă relevanţă în cauză raportat şi la data efectuării controlului – 31 octombrie 2005, deci la aproximativ 3 luni de la data controlului iniţial, perioadă în care puteau fi remediate multe dintre deficienţele constatate.
Pentru toate aceste considerente, constatând că soluţia primei instanţe era netemeinică şi nelegală, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile celor două pârâte au fost admise, sentinţa modificată în tot şi, pe fond, acţiunea reclamantului S.V. a fost respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele D.S.V.S.A. Deva şi A.N.S.V.S.A. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 36 din 15 iunie 2007 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi, pe fond, respinge acţiunea reclamantului S.V. ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 4815/2007. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4836/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|