ICCJ. Decizia nr. 545/2007. Contencios. Ordonanţă preşedinţială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 545/2007
Dosar nr. 4808/59/2006
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată iniţial la Judecătoria Reşiţa şi apoi prin declinare de competenţă la Curtea de Apel Timişoara, reclamantul C.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul I.P.J. Caraş – Severin, obligarea acestuia pe cale de ordonanţă – preşedinţială la încadrarea de urgenţă a reclamantului în Categoria A, respectiv în corpul ofiţerilor, cu drepturile salariale aferente.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în luna iunie 2005, a solicitat pârâtului, prin raport motivat, trecerea sa din categoria B în categoria A, conform prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, actualizată, privind Statutul Poliţistului, întrucât este licenţiat în drept, este agent de poliţie din anul 1994 şi deşi îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) şi b) din Legea nr. 360/2002 pentru obţinerea gradului profesional, iar în organigrama Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş – Severin există funcţii vacante, conducerea inspectoratului nu i-a dat nici un răspuns.
A mai susţinut reclamantul că a înaintat Tribunalului Caraş – Severin o acţiune civilă, având ca obiect litigiu de muncă, acţiune ce face obiectul dosarului nr. 1523/C/2006.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 265/ PI din 18 septembrie 2006, a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul C.G. împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Caraş – Severin ca nefondată.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, în cauza dedusă judecăţii, cererile formulate de reclamant au caracter definitiv şi prejudecă fondul drepturilor pe care acesta le pretinde de la pârât, reclamantul nefăcând nici dovada chemării în judecată a pârâtului pe calea dreptului comun pentru acordarea drepturilor pretinse în cauză, neputându-se deci verifica aspectul vremelniciei măsurilor solicitate instanţei, în conformitate cu prevederile art. 581 C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs – reclamantul C.G. susţinând, în esenţă că, instanţa a reţinut greşit faptul că nu a făcut dovada că l-a chemat în judecată pe calea dreptului comun pe pârât, caracterul urgent al cererii sale derivând din imposibilitatea sa de a ocupa postul din corpul ofiţerilor de poliţie, întrucât acestea între timp sunt scoase la concurs de I.P.J. Caraş – Severin.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Susţinerea recurentului privind faptul că a mai introdus o acţiune pe calea dreptului comun este reală. Curtea de Apel Timişoara, prin sentinţa civilă nr. 181 din 24 mai 2006, a respins acţiunea sa de trecere în corpul ofiţerilor, ca neîntemeiată, dosarul în cauză aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu termen la 18 ianuarie 2007.
Cât priveşte însă, acţiunea sa formulată în conformitate cu dispoziţiile art. 581 C. proc. civ., aceasta era inadmisibilă, în contenciosul administrativ fiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
Cu această precizare, urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.G. împotriva Sentinţei civile nr. 265/ PI din 18 septembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 200.
| ← ICCJ. Decizia nr. 541/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 550/2007. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
