ICCJ. Decizia nr. 1224/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.1224/2008
Dosar nr. 14517/3/2006
Şedinţa publică de Ia 25 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal sub nr. 14517/3/2006, reclamantul V.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.J. – C.C.C.L.R.A., anularea deciziei pârâtei prin care i s-a respins cererea sa de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă pentru tatăl său, V.V. şi constatarea acestei calităţi.
În motivarea acţiunii s-a arătat că, din cele două dosare de la C.N.S.A.S. rezultă atitudinea anticomunistă a tatălui său şi, pe de altă parte, pârâta nu a efectuat demersurile legale pentru a fi ataşate la dosar documentele necesare soluţionării cererii sale.
Prin sentinţa civilă nr. 2831 din 6 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La Curtea de Apel Bucureşti, cauza a format obiectul dosarului de fată.
Prin sentinţa civilă nr. 1845 din 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul V.V. în contradictoriu cu pârâtul M.J. – C.C.C.L.R.A. şi a anulat Decizia nr. 455/2001 din 20 martie 2006 emisă de acest pârât.
A obligat pârâtul să emită o nouă decizie şi să constate că numitul V.V. îndeplineşte condiţiile pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, conform art. 1 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) din OUG nr. 214/1999.
Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa de Fond a reţinut din probele administrate în cauză, că tatăl reclamantului, numitul V.V., a fost condamnat din motive politice pentru infracţiuni care se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) din OUG nr. 214/1999, infracţiuni care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalităţii, terorii comuniste, precum şi abuzului de putere din partea celor care au deţinut puterea politică; d) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoaşterea şi respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale.
Prin încheierea din 24 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamantul V.V. în contradictoriu cu pârâta C.C.C.L.R.A. şi a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr. 1845 din 27 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 14517/3/ 2006, în sensul că, la alin. (3) se va trece V.A., în loc de V.V.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat recurs M.J.
În motivarea recursului s-a susţinut, în esenţă, că reclamantul V.V. nu a depus la C.C.C.L.R.A. nici un act din cele la care face referire Instanţa de Fond în sentinţa criticată.
S-a mai susţinut că fapta pentru care a fost condamnat tatăl reclamantului nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 alin. (1) din OUG nr. 214/1999, nefiind condamnat sau supus unor măsuri administrative abuzive din motive politice.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului şi a normelor juridice incidente în cauză se constată că recursul este nefondat.
În primul rând, recurentul nu ţine cont de existenţa încheierii din 24 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost admisă cererea formulată de V.V. şi a fost dispusă îndreptarea erorii materiale în sensul trecerii numelui de V.A. în loc de V.V. în dispozitivul sentinţei pronunţate.
Recurentul foloseşte în continuare în mod eronat numele de V.V. în loc de V.A.
Pe fondul cauzei se retine că Instanţa a analizat cu atenţie dovezile depuse la dosar de reclamant, respectiv sentinţele penale pronunţate referitor la inculpatul V.A. şi a reţinut în mod legal şi temeinic că acesta a fost condamnat din motive politice pentru infracţiuni care se încadrează la art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) din OUG nr. 214/1999, infracţiuni care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalităţii, terorii comuniste, precum şi abuzului de putere din partea celor care au deţinut puterea politică; d) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoaşterea şi respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale şi culturale.
Se au în vedere actele depuse la dosar, respectiv sentinţa penală nr. 1033/1952 a Tribunalului Popular al R.S., biletul de liberare emis de D.G.P.C.U.M., certificatul de grefa privind Dosarul nr. 2039/1953 a Tribunalului Popular al R.S., certificatul de grefa al Tribunalului Capitalei - Colegiul II Penal, privind Dosarul nr. 82/1954.
De asemenea, din copiile actelor dosarului C.N.S.A.S. depus de reclamant, rezultă că tatăl acestuia era catalogat drept unul care „se manifestă duşmănos regimului", că există o preocupare a organelor de securitate pentru tatăl reclamantului şi că acesta din urmă nu prezenta nici o garanţie în sensul că va fi util muncii informative.
În consecinţă, în mod întemeiat Instanţa de Fond a admis acţiunea, a anulat Decizia nr. 455/2001 din 20 martie 2006 emisă de pârât şi l-a obligat pe acesta să emită o nouă hotărâre şi să constate că numitul V.A. îndeplineşte condiţiile pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, conform art. 1 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) din OUG nr. 214/1999.
Având în vedere considerentele prezentate, se constată că recursul de faţă este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.J. - C.C.C.L.R.A. împotriva sentinţei civile nr. 1845 din 27 iunie 2007 şi a încheierii de şedinţă din 24 octombrie 2007 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1223/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1254/2008. Contencios → |
|---|
