ICCJ. Decizia nr. 1455/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1455/2008
Dosar nr. 11372/1/2007
Şedinţa publică de la 3 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin cererea adresată C.S.M., C.D.C. a solicitat recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea cererii a arătat faptul că a fost numit în funcţia de procuror la D.N.A., nivel central, prin ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform procedurii în vigoare la acea dată şi cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în funcţia arătată.
Petentul a menţionat faptul că începând cu data de 30 noiembrie 2006 şi până în prezent a funcţionat ca procuror la D.N.A., a îndeplinit acte ce intră în competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a beneficiat în fapt de statutul şi remuneraţia acordată procurorilor din cadrul acestui parchet, iar datorită faptului că în prezent D.N.A. este structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se justifică dreptul de a beneficia de gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2007 Plenul C.S.M. a respins cererea petentului de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Plenul C.S.M. a reţinut faptul că în situaţia în care s-ar considera că prin numirea, conform procedurii speciale, a procurorilor la aceasta structură specializată, aceştia ar dobândi în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-ar eluda în mod evident dispoziţiile legale privitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie, prin concurs.
De asemenea, Plenul C.S.M. a reţinut faptul că legiuitorul a prevăzut, în mod expres, faptul că la încetarea activităţii în cadrul D.N.A., procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii, iar împrejurarea că aceşti procurori sunt salarizaţi cu un coeficient de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu conferă de drept şi gradul profesional corespunzător acestui parchet.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul consideră că:
- motivarea hotărârii constă în descrierea „traseului profesional” al acestuia, precum şi evocarea unor texte legale fără vreo relevanţă directă asupra problemei pusă în discuţie. Nu a fost abordată în niciun mod problema de fond, anume că recurentul a dobândit gradul profesional prin efectul legii, în condiţiile şi sub imperiul O.U.G. nr. 43/2002 şi Legii nr. 303/2004.
- se critică fără temei în hotărârea recurată deciziile din 21 septembrie 2007 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aceeaşi materie, cu referire la colegii săi C.C., C.N., M.F.C.;
- dacă s-ar accepta punctul de vedere al intimatului s-ar pune problema legalităţii exercitării funcţiei şi ar exista suspiciuni asupra legalităţii actelor procedurale încheiate în aceste condiţii.
Intimatul a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esenţă, următoarele:
- Procedura şi condiţiile pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt diferite de cele pentru numirea în funcţia de procuror la D.N.A.
Promovarea în funcţii superioare de execuţie se poate realiza, conform art. 43 din Legea nr. 303/2004, numai prin concurs.
La D.N.A. procurorii sunt numiţi prin ordin al procurorului general cu avizul C.S.M., în timp ce promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune prin hotărâre, de către C.S.M.
În prezent, D.N.A. este o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea P.N.A. şi nu se poate ridica problema validităţii actelor procedurale întocmite.
Procurorii sunt numiţi pe o perioadă nedeterminată, iar condiţiile necesare de vechime sunt diferite de cele necesare pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dobândirea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către un procuror cu grad de Parchet de Curte de Apel, Tribunal sau Judecătorie doar prin numirea la D.N.A. ar crea o situaţia discriminatorie în raport de toţi ceilalţi procurori din cadrul Ministerului Public.
La încetarea activităţii în cadrul D.N.A. procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Faptul că procurorii de la D.N.A. sunt salarizaţi cu un coeficent de multiplicare corespunzător procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu conferă de drept şi gradul profesional corespunzător acestui parchet.
Părţile au depus la dosar înscrisuri; s-au depus şi actele care au stat la baza adoptării hotărârii atacate.
Recursul este fondat.
La data numirii recurentului la D.N.A., aceasta era şi este şi în prezent o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (O.U.G. nr. 43/2002).
Astfel, de la transformarea P.N.A. în D.N.A., ca parte integrantă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este firesc a se considera că procurorii numiţi la D.N.A. au gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor aprobat prin ordinul nr. 529/C din 21 februarie 2007 precizează la art. 4 că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează:
D.N.A.
Procurorii D.N.A. sunt numiţi pe perioadă nedeterminată şi nu mai există prevederea referitoare la revenirea pe postul ocupat anterior.
De asemenrea, nu există nicio deosebire între numire în structura centrală şi în structura teritorială.
Procurorii D.N.A. sunt convocaţi la adunările generale ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde îşi exprimă votul.
Rezultă astfel că nu poate fi admisă ipoteza intimatului şi anume: aceea a încadrării la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca procuror, a exercitării competenţelor specifice uneia dintre direcţiile specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a salarizării corespunzătoare nivelului şi totuşi procurorul să nu aibă şi gradul profesional al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nu poate fi admisă ipoteza, deoarece toţi procurorii care lucrează la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să aibă gradul profesional corespunzător.
Gradul profesional poate fi obţinut fie prin concurs conform procedurii de promovare prevăzut de Legea nr. 303/2004, fie prin numire conform O.U.G. nr. 43/2002 modificată şi completată.
Legiuitorul nu a făcut distincţie în cazul de faţă între promovare şi numire, ci, a prevăzut o procedură specială în favoarea acestei categorii de procurori, datorită specificului infracţiunilor asupra cărora D.N.A. are competenţă.
Procedura specială nu reprezintă o favorizare a procurorilor care au solicitat numirea în cadrul D.N.A. şi o eludare a normelor referitoare la promovare, deoarece condiţiile sunt mai drastice, fiind necesare calităţii deosebite. Mai mult, în urma modificărilor legislative numirea procurorilor la D.N.A. se face numai după susţinerea unui interviu organizat la nivel naţional, ce are semnificaţia verificării de cunoştinţe specifice.
Nu se poate vorbi de o eventuală discrimninare ce s-ar naşte în raport cu procurorii care pentru a accede la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au urmat procedura de promovare reglementată de Legea nr. 303/2004.
De altfel, în ceea ce priveşte noţiunea de discriminare, Curtea are în vedere şi practica constantă a C.E.D.O. (a se vedea şi Decizia C.E.D.O. din 6 decembrie 2007 în cauza Beian contra României) în care s-a reţinut că „o distincţie este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă ea nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat”.
Or, în speţă, justificarea obiectivă constă în necesitatea combaterii infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, materializată în adoptarea Legii nr. 508/2004 şi înfiinţarea D.N.A. în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar justificarea rezonabilă rezidă în faptul că îndeplinind, în condiţiile legii, o funcţie în cadrul unei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul numit la D.N.A. dobândeşte ipso facto gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ceea ce nu s-ar justifica în cazul unor eventuale detaşări sau delegări – instituţii care nu se confundă cu „numirea” în funcţie).
Sub acest aspect, Curtea constată că Plenul C.S.M., prin hotărârea nr. 878 din 13 decembrie 2007, a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează carierea magistraţilor”, prin această hotărâre fiind de altfel recunoscut gradul profesional al unui procuror.
Prin adoptarea hotărârii nr. 791/2007, intimaul nu a ţinut seama de modificăriule legislative intervenite în ceea ce priveşte D.N.A. şi nu a aplicat norma legală la cazul concret, respingând în bloc cererile a 69 de procurori.
În fine, prezenta instanţă a hotărât menţinerea practicii constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această materie şi a hotărât, în majoritate, că hotărârea atacată este nelegală în ceea ce-l priveşte pe recurent.
Fiind întrunite motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., urmează ca în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza I, alin. (3) C. proc. civ., să se admită recursul, să se dispună anularea hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 cu privire la recurentul C.D.C., şi va fi obligat intimatul să recunoască acestuia gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.D.C. împotriva hotărârii nr. 791 din 28 noiembrie 2007 a Plenului C.S.M.
Anulează hotărârea atacată în ceea ce îl priveşte pe recurentul C.D.C.
Admite cererea recurentului şi obligă intimatul C.S.M. să recunoască acestuia gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Obligă intimatul C.S.M. la 178,50 RON cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Cu opinia separată a d-lui judecător E.A., în sensul respingerii recursului ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1453/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1456/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
