ICCJ. Decizia nr. 2321/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2321/2008
Dosar nr. 1295/42/2007
Şedinţa publică din 5 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 6 februarie 2007, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, şi Statul Român prin M.E.F., solicitând anularea Deciziei nr. 194 din 9 mai 2007 prin care s-a respins cererea de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Prin sentinţa nr. 13 din 17 ianuarie 2008, pronunţată în dosarul nr. 1295/42/2007, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin M.E.F. şi a respins ca neîntemeiată acţiunea faţă de pârâtul Ministerul Justiţiei, comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă .
Pentru a se pronunţa astfel Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că reclamantul, în toată activitatea sa profesională, a militat pentru stabilirea unui climat moral, sănătos, opunându-se cu convingere celor care minţeau, înşelau şi furau. Acestea nu constituie însă fapte de revoltă politică şi nu se încadrează în dispoziţiile OUG nr. 214/1999.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Justiţiei, comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, a fost admisă având în vedere că Decizia contestată de reclamant a fost emisă de Comisia pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul, pentru motive ce pot fi încadrate la art. 3041 C. proc. civ., astfel:
1. Instanţa de fond l-a împiedicat să depună toate documentele necesare soluţionării cauzei. Depune la dosar încă şapte documente.
2. A fost ignorată cererea sa de recuperare a daunelor materiale, instanţa de fond a răspuns numai la pretenţiile legate de calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă şi de daune morale.
3. A fost restrânsă sfera represiunii administrative la elemente derizorii, afirmându-se că represiunea s-a rezumat numai la reţineri din salariu şi amenzi.
4. Actele de disidenţă ale reclamantului au fost denaturate; nu s-a ţinut seama de amploarea intervenţiilor sale scrise, critica politicii agrare a P.C.R., simpatia faţă de revoluţia din Ungaria şi revolta studenţilor de la Timişoara.
5. Au fost ignorate principalele elemente ce-l îndreptăţesc la îndeplinirea criteriilor art. 3 din OUG nr. 214/1999.
6. Au fost înlăturate greşit probatoriile de după 14 decembrie 1989, deoarece aceasta au fost depuse şi invocate numai pentru capătul de cerere referitor la daune.
7. A fost încălcat principiul continuităţii prin înlăturarea din complet a magistrate A.U. şi s-a favorizat respingerea nelegală a probei cu expertiza contabilă.
8. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Justiţiei, comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, a fost admisă în mod greşit.
Intimatul - pârât Ministerul Justiţiei, comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, aspectele criticate de recurent au fost analizate de instanţa de fond.
Recurentul nu a putut dovedi că se încadrează în vreunul din cazurile administrative abuzive dispuse din motive politice şi menţionate expres în art. 3 din OUG nr. 214/1999.
Mai mult, relaţiile transmise de C.N.S.A.S. şi S.R.I. au confirmat că reclamantul nu se află în evidenţele fostei securităţi ca reţinut, arestat sau condamnat pentru săvârşirea vreunei fapte antisociale sau vreunei infracţiuni de drept comun sau politic.
Recursul este nefondat.
Prin măsuri administrative abuzive se înţelege, potrivit art. 3 din OUG nr. 214/1999, orice măsuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi ori de alte organe în baza cărora s-a dispus:
a) privarea de libertate în locuri de deţinere sau pentru efectuarea de cercetări;
b) internarea în spitale de psihiatrie;
c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;
d) strămutarea într-o altă localitate;
e) deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice;
f) exmatricularea din şcoli, licee, facultăţi;
g) încetarea contractului de muncă sau retrogradarea dispusă din motive politice şi dovedită cu acte scrise, administrative sau judecătoreşti de la acea dată.
Înscrisurile depuse de recurent nu dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lit. g), sancţiunile disciplinare aplicate neavând legătură cu vreo opoziţie a acestuia împotriva regimului comunist.
Declaraţiile de martor nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
În mod corect instanţa de fond a ajuns la concluzia că acţiunile reclamantului - recurent nu se încadrează în prevederile OUG nr. 214/1999.
Din acest motiv este irelevantă analizarea capătului de cerere referitor la daunele materiale şi administrarea probei cu expertiză contabilă.
Înlocuirea din complet a d-nei judecător A.U. s-a făcut potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, datorită împrejurării că d-na judecător se afla în concediu legal de odihnă.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a fost soluţionată corect de instanţa de fond, în litigiile de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparţine autorităţii emitente a actului atacat.
Faţă de considerentele menţionate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.V. împotriva sentinţei civile nr. 13 din 17 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2306/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3748/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
