ICCJ. Decizia nr. 2284/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2284/2008
Dosar nr. 423 /39/2007
Şedinţa publică din 4 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 29/2008 pronunţată la data de 11 februarie 2008 Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiune formulată de reclamanta SC D.C. SRL Botoşani prin administrator C.C. în contradictoriu cu M.E.F. Bucureşti, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, şi a anulat Decizia nr. 431 din 21 septembrie 2007 şi Decizia nr. 495 din 9 noiembrie 2007, ambele decizii fiind emise de pârâtă.
Pentru a pronunţa această sentinţa instanţa de fond a reţinut că în îndeplinirea obligaţiei legale prevăzută de art. 183 alin. (1) lit. a) Cod Fiscal, aceea de a depune la autoritatea fiscală competentă, o garanţie, în cazul producţiei, transformării şi deţinerii de produse accizabile precum şi o garanţie obligatorie pentru circularea acestor produse, reclamanta a depus la D.G.F.P. Botoşani un contract de ipotecă încheiat între M.F.P., D.G.F.P. Botoşani, şi SC P. SRL Botoşani având ca obiect garantarea riscului de neplată a accizelor pentru produse accizabile, însoţit de o poliţă de asigurare pentru perioada de 17 octombrie 2004 - 16 octombrie 2005.
A mai reţinut instanţa de fond ca ulterior reclamanta a mai depus o poliţă de asigurare pentru perioada 17 octombrie 2005 – 15 octombrie 2006, iar la data de 19 octombrie 2006 a încheiat o nouă poliţă de asigurare pentru perioada 21 octombrie 2006 – 20 octombrie 2007 pentru suma de 824.101. ron, astfel încât la 31 martie 2007 reclamanta avea îndeplinită obligaţia de garanţie prevăzute de art. 183 alin. (1) lit. e) Cod fiscal şi pe cale de consecinţă Decizia nr. 431 din 21 octombrie 2007 de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal şi Decizia nr. 495 din 9 noiembrie 2007 de respingere a contestaţiei administrative sunt nelegale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, pârâtul M.E.F. Bucureşti, comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, prin D.G.F.P. Botoşani în baza împuternicirii nr. 27552/2008, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi susţinând în esenţă ca obligaţia prevăzută de art. 183 alin. (1) lit. a) Cod Fiscal referitoare la depunerea garanţiei a fost îndeplinită de reclamata - intimată dosar până la data de 15 octombrie 2006.
Arată recurenta - pârâtă că după această dată nicio garanţie, poliţă de asigurare din data de 19 octombrie 2006 încheiată pentru asiguratul SC P. SRL Botoşani de către A.Ţ.A. SA, fiind încheiată doar pentru asigurarea bunurilor aparţinând asiguratului şi nu în favoarea D.G.F.P. Botoşani sau a M.E.F.
Cât priveşte poliţa depusă la instanţă, aceasta cuprinde doar bunurile ce sunt asigurările, nu şi menţiunea ca aceste drepturi se cesionează în favoarea D.G.F.P. Botoşani, poliţa nefiind confirmată prin ştampila şi semnătura de către societatea de asigurare, de unde concluzia că a fost analizată doar pentru a fi prezentată instanţei, şi nu în favoarea D.G.F.P. Botoşani, pentru acoperirea garanţiei legale pentru societatea reclamantă.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În adevăr, potrivit art. 183 alin. (1) lit. a) Cod Fiscal, orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini şi cerinţa de a depune la autoritatea fiscală competentă, o garanţie în cazul producţiei, transformării şi deţinerii de produse accizabile, precum şi o garanţie obligatorie pentru circulaţia acestor produse, în condiţiile stabilite prin norme.
Intimata - reclamantă, în îndeplinirea acestor obligaţii a depus la D.G.F.P. Botoşani un contract de ipotecă încheiat între M.F.P., D.G.F.P. Botoşani, şi SC P. SRL Botoşani, având ca obiect garantarea riscului de neplată a accizelor pentru produsele accizabile în sumă de 36.100 euro datorate de SC D.C. SRL Botoşani, contract însoţit de o poliţă de asigurare de bunuri aparţinând persoanelor juridice încheiate pe un an de zile.
Ulterior în baza acestui contract de ipotecă s-au mai încheiat alte două poliţe de asigurare pentru sume asigurate de 184.500 euro şi respectiv 664.950 lei asigurând garanţia pentru intimata - reclamantă până la data de 15 octombrie 2006, ulterior acestei date nemaifiind depusă nicio garanţie, aşa încât Decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal emisă de pârâtul - recurent este legală şi temeinică.
Aşa cum corect susţine recurentul - pârât asigurare din data de 19 octombrie 2006, încheiată pentru asiguratul SC P. SRL Botoşani de către A.Ţ.A. SA s-a încheiat doar pentru asigurarea bunurilor asiguratului şi nu în favoarea D.G.F.P. Botoşani sau a M.F.P.
Poliţa prezentată în instanţă şi cu care intimata - reclamantă a încercat să facă dovada îndeplinirii obligaţiei de depunere a garanţiei, nu cuprinde menţiunea ca „drepturile din prezenta poliţă se cesionează în favoarea D.G.F.P. Botoşani", poliţa nefiind confirmată prin ştampila şi semnătura de către societatea de asigurare.
Aşa fiind se constată că atât Decizia nr. 431 din 20 septembrie 2007 de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal cât şi Decizia nr. 495 din 9 noiembrie 2007 prin care s-a respins contestaţia formulată, au fost date în considerarea şi cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, art. 183 din Legea nr. 571/2003, astfel, că în mod greşit instanţa a apreciat că aceste decizii sunt nelegale şi a dispus anularea lor.
De altfel, intimata - reclamantă nu a combătut în nici un mod motivele de recurs depuse de recurentul - pârât, aceasta nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a se apăra, deşi a fost citată conform dispoziţiilor procedurale pentru termenul de soluţionare în fond a cauzei.
Pentru toate aceste considerente, constatând că instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală şi netemeinică în baza art. 312 C. proc. civ., recursul va fi admis iar sentinţa atacată modificată în sensul că se va respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantei SC D.C. SRL Botoşani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.E.F., comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, prin D.G.F.P. Botoşani, împotriva sentinţei nr. 29 din 11 februarie 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ.
Modifică sentinţa în sensul că respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2262/2008. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 2306/2008. Contencios → |
|---|
