ICCJ. Decizia nr. 4666/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4666/2008
Dosar nr. 2167/54/200.
Şedinţa publică din 11 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa nr. 338 din 7 decembrie 2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul U.N., în contradictoriu cu pârâta A.D.S.O.N.R.V., prin care solicita obligarea pârâtei la recunoaşterea dreptului de rentă viageră pentru suprafaţa de 1,9925 ha şi emiterea carnetului de rentier agricol şi pentru această suprafaţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că nu este îndeplinită condiţia lipsei oricărei înstrăinări inter vivos a terenului ce face obiectul arendării, prevăzută de art. 10 din Titlul XI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
În cauză, se arată în considerentele sentinţei recurate, că terenul pentru care reclamantul solicită recunoaşterea calităţii de rentier agricol a fost dobândit de acesta prin contractul de donaţie nr. 1944 din 11 octombrie 2004, act juridic translativ de proprietate ce se încheie între vii, care nu îndeplineşte condiţia prevăzută de lege.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs reclamantul, considerând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
Fără a indica temeiul de drept pe care îşi întemeiază recursul, se aduc critici sentinţei recurate, în sensul că în mod greşit instanţa de fond a considerat că donaţia reprezintă o înstrăinare deşi aceşti termeni sunt diferiţi şi, în consecinţă, a apreciat eronat că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 10 din Titlul XI din Legea nr. 247/2005.
Au fost depuse de recurent la dosarul cauzei şi concluzii scrise în sensul celor menţionate în motivele de recurs.
Înalta Curte, analizând recursul formulat în raport de criticile aduse sentinţei nr. 338/2007 cât şi de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 597 din 4 octombrie 2004, recurentului-reclamant i-a fost transmisă proprietatea suprafeţei de 1,9925 ha, teren agricol pentru care se solicită acordarea rentei viagere
Dispoziţiile Legii nr. 247/2005, Titlul XI instituie cadrul general al acordării rentei agricole în sensul că „rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 ani, care deţine în proprietate până la 10 hectare de teren agricol şi care înstrăinează prin acte între vii sau arendează terenuri agricole după intrarea în vigoare a prezentului titlu...; pentru a deveni rentier, pot fi înstrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au făcut obiectul altei înstrăinări prin acte între vii.
Deci, o condiţie esenţială pentru obţinerea carnetului de rentier este aceea ca terenul pentru care persoana solicită acest drept să nu fi făcut obiectul altei înstrăinări prin acte între vii, după anul 1990.
Prin urmare, legiuitorul nu distinge dacă înstrăinarea este tăcută cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, astfel că nici interpretul, respectiv cel ce aplică legea nu poate face vreo distincţie.
Chiar dacă prin contractul de donaţie invocat a avut loc transferul proprietăţii terenului în litigiu cu titlu gratuit, efectele acestuia se transpun tot într-o înstrăinare ce presupune practic transmiterea dreptului de proprietate al unui bun dintr-un patrimoniu în altul.
Nu are relevanţă terminologia cuvântului „a înstrăina", din DEX, întrucât acest termen trebuie interpretat în accepţiunea sa juridică.
Simplul fapt al transferului de proprietate ce a operat prin contractul de donaţie reprezintă tot un act de înstrăinare ce s-a încheiat între vii, astfel că în mod corect prima instanţă a apreciat că nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de art. 10 Titlul XI din Legea nr. 247/2005 pentru a-i fi acordată recurentului-reclamant renta viageră pentru suprafaţa de 1,9925 ha, aşa cum s-a solicitat.
Avându-se în vedere cele expuse anterior, cât şi prevederile art. 312 alin. (1), teza II, art. 316 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul U.N. împotriva sentinţei nr. 338 din 7 decembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4662/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4667/2008. Contencios → |
|---|
