ICCJ. Decizia nr. 525/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 525/2008
Dosar nr. 5905/1/2007
Şedinţa publică din 12 februarie 2008
Asupra recursul de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC A.C. SA Piatra Neamţ a solicitat anularea şi, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării următoarele acte administrative fiscale:
- Decizia nr. 57 din 07 iulie 2005 a D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ;
- raportul de inspecţie fiscală şi completarea la raport nr. 9546/ D din 15 aprilie 2005;
- Deciziile de impunere nr. 4736/ E din 8 martie 2005 şi nr. 5635/ E din 19 aprilie 2005.
Prin aceeaşi acţiune, reclamanta a solicitat şi înlăturarea obligaţiei de plată a sumei de 40.680.409.657 ROL stabilită prin actele contestate, reprezentând import pe clădiri şi taxă pentru lipsă de folosinţă teren ocupat de construcţii fără forme legale.
Prin sentinţa civilă nr. 64 din 21 mai 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiune; a anulat Decizia nr. 57 din 07 iulie 2005 emisă de pârâtul C.L. – D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ; a anulat în parte raportul de inspecţie fiscală nr. 5237/ D din 28 februarie 2005 şi Decizia de impunere nr. 4736/ E din 8 martie 2005 emise de pârât în ceea ce priveşte taxa pentru lipsa folosinţei terenului, dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente după cum urmează:
- pentru anul 2002: 192.080.000 ROL taxă, 115.953.894 ROL dobânzi şi 30.252.600 ROL penalităţi de întârziere;
- pentru anul 2003: 211.400.000 ROL taxă, 75.152.700 ROL dobânzi şi 20.875.750 ROL penalităţi de întârziere;
- pentru anul 2004: 211.400.000 ROL taxă, 28.887.810 ROL dobânzi şi 8.191.750.750 ROL penalităţi de întârziere;
- pentru dobânzi şi 8.191.750 ROL penalităţi de întârziere;
- pentru anul 2005: 2.541.630.250 ROL taxă, din care 70.000.000 ROL taxa calculată pentru perioada 01 ianuarie – 28 februarie 2005 pentru suprafaţa de 1400 mp, iar 2.471.630.250 ROL este taxa calculată pentru trimestrul I/2005 pentru suprafaţa de 32.955,07 m.p. teren.
S-a anulat în parte completarea la raportul de inspecţie fiscală încheiat la data de 28 februarie 2005 – completare înregistrată sub nr. 9546/ D din 15 aprilie 2005 şi Decizia de impunere nr. 5635/ E din 19 aprilie 2005 emise de pârât în privinţa următoarelor obligaţii fiscale:
- impozitul pe clădiri pe anul 2003 în cuantum de 1.858.135.534 ROL, dobânzile în cuantum de 740.255.178 ROL şi penalităţile de întârziere în cuantum de 205.153.068 ROL;
- impozitul pe clădiri pe anul 2004 în cuantum de 1.297.827.325 ROL, dobânzile de 201.173.997 ROL şi penalităţile de întârziere de 56.697.373 ROL;
- impozitul pe clădiri pe anul 2005 în cuantum de 523.780.042 ROL, dobânzile de 2.216.150 ROL şi penalităţile de întârziere de 769.638 ROL;
- taxă lipsă folosinţă teren pe anul 2003 în cuantum de 19.536.681.999 ROL, dobânzile de 7.557.493.782 ROL şi penalităţile de întârziere de 2.094.789.294 ROL;
- taxă lipsă folosinţă teren pe anul 2004 în cuantum de 12.687.775.000 ROL, dobânzile de 1.969.777.069 ROL şi penalităţile de întârziere de 555.090.157 ROL;
- taxă lipsă folosinţă teren pe anul 2005, trimestrul I, în cuantum de 3.705.594.750 ROL, dobânzile în cuantum de 88.952.040 ROL şi penalităţile de întârziere de 30.886.125 ROL.
Prin aceeaşi sentinţă au fost menţinute actele fiscale contestate pentru restul obligaţiilor fiscale înscrise în acte şi a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3.151,45 RON cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că,potrivit art. 188 alin. (2) C. proCod Fiscal poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ Decizia emisă de organul competent în soluţionarea contestaţiei formulate de contribuabil, astfel încât, în primul rând este supusă cenzurii instanţei Decizia nr. 57 din 7 iulie 2005 emisă de pârât.
În legătură cu excepţia tardivităţii contestaţiei formulate împotriva raportului de inspecţie fiscală nr. 5237/ D din 28 februarie 2005 şi Deciziei de impunere aferentă, s-a constatat că a fost respectat termenul de 30 de zile reglementat de art. 177 alin. (1) din C. proCod Fiscal şi, în consecinţă, adresa din 23 martie 2005 prin care reclamanta a contestat întreaga sumă stabilită în sarcina sa nu este tardivă.
Pe de altă parte, a mai reţinut instanţa că adresa din 23 februarie 2005, chiar dacă nu ar putea fi calificată ca o contestaţie administrativă, are cel puţin semnificaţia unei proceduri prealabile în sensul art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi, în consecinţă, reclamanta s-a adresat instanţei respectând termenul prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege.
S-a reţinut, de asemenea, că prin cererea din 12 mai 2005 au fost contestate toate actele fiscale în discuţie, fiind astfel respectate dispoziţiile art. 175 alin. (3) din C. proCod Fiscal
Verificând în fond obligaţiile fiscale stabilite prin actele în discuţie, în limita sumelor şi obligaţiilor contestate de reclamantă, instanţa a reţinut că pentru anul 2003 aceasta nu datorează impozit pe construcţiile având valorile de inventar 64.922.049.977 ROL şi de 83.954.180.363 ROL, precum şi pe clădire pentru anul 2004 nu datorează impozit pentru construcţiile a căror valoare de inventar este de 64.644.148.757 ROL, iar pentru anul 2005 impozabilă este doar valoarea de 3.696.795.821 ROL.
În privinţa terenurilor şi a taxei pentru lipsa de folosinţa acestora s-a reţinut, în esenţă, că pentru anii 2002, 2003, 2004 şi 2005 taxa a fost stabilită în afara cadrului legal.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul C.L. – D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ.
În motivarea cererii, recurenta critică sentinţa ca netemeinică şi nelegală, arătând:
1. Că instanţa de fond a respins în mod greşit excepţia tardivităţii formulării contestaţiei de către SC A.C. SA Piatra Neamţ împotriva raportului de inspecţie fiscală nr. 5237 din 28 februarie 2005 şi a completării la acest raport din data de 15 aprilie 2005.
Susţine recurenta că, potrivit art. 174 alin. (3) C. proCod Fiscal, baza de impunere şi impozitul sau taxa ori contribuţia stabilită prin Decizia de impunere se pot contesta numai împreună.
Arată recurentă că această excepţie operează şi în raport cu Deciziile de impunere nr. 4736/ E din 8 martie 2005 şi nr. 5635/ E din 13 aprilie 2005 care, conform art. 175 şi următoarele C. proCod Fiscal, pot fi contestate în termen de 30 de zile, termen de decădere.
2. Că instanţa de fond nu a reţinut, în mod greşit, inadmisibilitatea acţiunii, în condiţiile în care reclamanta, optând pentru jurisdicţia administrativă specială, era obligată să o parcurgă integral: contestaţie – decizie – acţiune în contencios administrativ, iar nu să atace direct raportul de inspecţie fiscală, acţiunea fiind astfel prematură.
3. Că obligaţiile fiscale reprezentând impozitul pe clădiri sunt datorate de reclamantă, conform Anexei 2 pct. 7 din OG nr. 36/2002, dar şi în temeiul Legii nr. 571/2003, întrucât noţiunea de „construcţii speciale" este identică în ambele acte normative.
4. Că taxa pentru ocuparea termenului fără forme legale este datorată de reclamantă în temeiul Legii nr. 571/2003 şi al hotărârilor C.L. Neamţ privind această taxă emise an de an în perioada 1999 - 2004.
5. Că instanţa de fond a interpretat speculativ şi trunchiat textele de lege încălcate de reclamantă, nu a clarificat problematica specifică legislaţiei fiscale şi nu au avut în vedere că dispoziţiile Cod fiscal prevalează asupra oricăror norme din alte acte normative, astfel încât, în caz de conflict între ele, sevor aplica dispoziţiile Cod Fiscal, conform art. 1 alin. (3) din acesta.
Ulterior, recurenta a invocat motive considerate de ea ca fiind de ordine publică şi anume:
1. Lipsa minutei de respingere a excepţiilor discutate la termenul din 16 ianuarie 2005, având ca efect nulitatea absolută a încheierii de la acel termen şi nulitatea sentinţei, conform art. 258 alin. (1) C. proc. civ.;
2. Cererea de anulare a Deciziei nr. 57/2005 a fost motivată tardiv, astfel încât admiterea ei pe motive de nulitate invocate din oficiu de către instanţa de fond încalcă o decădere de ordine publică;
3. Cererea de anulare a Deciziei nr. 57/2005 a fost formulată tardiv, peste termenul legal de 15 zile.
4. Contestaţia reclamantei împotriva deciziei de impunere nr. 4736/ E din 8 martie 2005 este tardivă, înlăturarea excepţiei de către instanţa de fond fiind nelegală.
Recursul se fondează, sentinţa urmând a fi modificată în tot, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente de ordin juridic - formal:
În fapt
D.T.I. al Municipiului Piatra Neamţ a efectuat inspecţia fiscală la SC A.C. SA Piatra Neamţ în două etape: un control preliminar din care au rezultat raportul nr. 5237 din 28 februarie 2005 şi Decizia de nr. 4736/ E din 8 martie 2005 şi un control ulterior, final, materializat în raportul completare nr. 5237 din 15 aprilie 2005 şi Decizia de impunere nr. 5635/ E din 19 aprilie 2005.
Împotriva celor patru acte administrativ fiscale reclamanta a formulat contestaţie la 12 mai 2005.
Prin Decizia nr. 57 din 7 iulie 2005 autoritatea de control a soluţionat contestaţia în totalitate pe excepţie: a respins ca inadmisibilă contestaţia împotriva ultimelor două acte şi ca tardivă contestaţia împotriva primei decizii de impunere, făcând aplicarea art. 187 alin. (1) C. proCod Fiscal
Instanţa de fond a fost investită cu plângerea (acţiunea) împotriva Deciziei nr. 57 din 7 iulie 2005, în temeiul art. 188 alin. (2) C. proCod Fiscal
În exercitarea controlului de legalitate asupra actului administrativ - fiscal, instanţa era datoare a se limita la argumentele D.T.I. privind respingerea contestaţiei pe excepţie, iar în măsura în care constata că excepţiile au fost greşit reţinute, era datoare a anula Decizia şi a trimite contestaţia spre soluţionare în fond la autoritatea fiscală.
În speţă, instanţa de fond a constatat în mod corect că plângerea contribuabilei era admisibilă în principiu şi formulată în termen, dar în mod greşit a reţinut cauza spre soluţionare în fond, depăşindu-şi astfel atribuţiile de control.
Ca urmare, Curtea de faţă va reţine ca valabile argumentele instanţei de fond numai în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor greşit reţinute de către D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ, admiţând în parte acţiunea reclamantei împotriva decizieinr. 57 din 7 iulie 2005 şi anulând-o pe aceasta din urmă.
În consecinţă, Curtea va obliga pârâta D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ să soluţioneze în fond contestaţia reclamantei împotriva tuturor celor patru acte administrative cu caracter fiscal emise cu privire la societatea reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.L. – D.T.I. a Municipiului Piatra Neamţ împotriva sentinţei civile nr. 64 din 21 mai 2007 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa . Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta SC A.C. SA Piatra Neamţ.
Anulează Decizia nr. 57 din 7 iulie 2005 a C.L. - D.T.I., pârâtă în cauză.
Obligă pârâta să soluţioneze în fond contestaţiile reclamantei împotriva:
- raportului de inspecţie fiscală nr. 5237/ D din 28 februarie 2005 şi Decizia de impunere nr. 4736/ E din 8 martie 2005;
- completării la raportul de inspecţie fiscală nr. 5237 din 15 aprilie 2005 şi a deciziei de impunere nr. 5635/ E din 19 aprilie 2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 516/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 526/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
