ICCJ. Decizia nr. 673/2008. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 673/2008
Dosar nr. 935/59/2007
Şedinţa publică de la 20 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 286 din 7 noiembrie 2007 Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta C.E.C. în contradictoriu cu pârâtele A.N.V. şi D.R.V. Timişoara, a dispus anularea Ordinului nr. 10059 din 29 decembrie 2006 emis de pârâta A.N.V., obligarea acestei pârâte la plata către reclamantă a unei despăgubiri echivalente salariului pe care l-ar fi realizat pe postul pentru care a optat la B.V.A. Arad pe perioada 1 ianuarie 2007- 1 aprilie 2007, a respins ca inadmisibil petitul privind anularea Ordinului A.N.V. nr. 8829 din 17 noiembrie 2006 şi a respins, în rest, acţiunea; totodată, a fost obligată pârâta A.N.V. la cheltuieli de judecată parţiale către reclamantă în sumă de 200 RON.
În motivarea sentinţei se retine că reclamanta a solicitat anularea în tot ca nelegal a Ordinului A.N.V. nr. 8829 din 17 noiembrie 2006 pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru numirea în funcţiile vacante existente în statutul de funcţii al A.N.V. - aparat propriu şi structuri subordonate la data de 01 ianuarie 2007; - anularea în tot ca nelegal a Ordinului nr. 10059 din 29 decembrie 2006 emis de A.N.V., prin care cu începere de la data de 01 ianuarie 2007 a fost eliberată din funcţia publică de inspector vamal I principal I la B.V. Turnu din cadrul fostei D.R.V. Arad, precum şi a actelor subsecvente ale acestuia, respectiv actul administrativ intitulat „preaviz"; emis de A.N.V. din 24 noiembrie 2006 şi a actului administrativ intitulat „tabel candidaţi"; respinşi la concursul din 13 decembrie 2006 din 12 decembrie 2006; - obligarea pârâtei la plata prejudiciilor materiale reprezentând salariul de care a fost privată cu începere de la data de 01 ianuarie 2007 şi până la data de 01 aprilie 2007, dată la care a fost încadrată pe post de consilier la Consiliul Judeţean Arad şi 35.000 RON cu titlu de daune morale pentru prejudiciile morale cauzate de comportamentul ilicit al pârâtelor.
Instanţa de fond a admis în parte acţiunea, stabilind că în ceea ce priveşte Ordinul A.N.V. nr. 8829 din 17 noiembrie 2006 nu a fost efectuată procedura prealabilă obligatorie impusă de prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Totodată, Ordinul nr. 10059 din 29 decembrie 2006 emis de pârâta A.N.V. a fost anulat ca nelegal, întrucât nu a fost respectată opţiunea reclamantei pentru o funcţie publică inferioară celei deţinute anterior, reclamanta figurând printre candidaţii respinşi la concursul din 13 decembrie 2006, pentru că a candidat pe un post inferior;au fost încălcate astfel dispoziţiile art. 78 şi 87 din Legea nr. 188/1999, care prevăd posibilitatea ocupării de către funcţionarul public a unui post inferior, condiţionat de acceptul celui în cauză.
Ca urmare a anulării Ordinului nr. 10059 din 29 decembrie 2006 instanţa de fond a obligat pârâta A.N.V. la despăgubiri echivalente cu salariul pe care l-ar fi obţinut reclamanta pe postul pentru care şi-a exprimat opţiunea, începând cu data de 1 ianuarie 2007 şi până la data de 1 aprilie 2007 - dată la care s-a încadrat într-o altă funcţie.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs D.R.A.O.V. Timişoara în nume propriu şi în numele A.N.V., în temeiul art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ., susţinându-se că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Se susţine, în esenţă, că în mod eronat instanţa de judecată a apreciat că cererea reclamantei privind opţiunea pentru o funcţie publică inferioară celei deţinute trebuia luată în considerare, întrucât această opţiune s-a făcut cu nerespectarea dispoziţiilor Ordinului nr. 8829/2006 care stabileşte în mod expres faptul că opţiunea fiecărui funcţionar public pentru una din funcţiile publice vacante trebuie să se facă cu respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public.
Se precizează că reclamanta avea posibilitatea să opteze şi pentru o funcţie publică inferioară celei deţinute anterior, însă doar în condiţiile art. 87 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 republicată, care prevede că „redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al funcţionarului public";, ori reclamanta nu se afla în această situaţie, aceasta optând de la început pentru o funcţie publică inferioară celei deţinute, situaţie în care cererea acesteia a fost respinsă întrucât nu îndeplinea condiţiile de participare la concursul din 13 decembrie 2006.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din Tabelul candidaţilor respinşi la concursul din 13 decembrie 2006, din 12 decembrie 2006, reclamanta-intimată a fost respinsă la examenul din data de 13 decembrie 2006 pe motiv că a optat pentru o funcţie publică inferioară celei deţinute anterior.
Faţă de această situaţie de fapt, în mod corect a reţinut instanţa de fond că prin această măsură au fost încălcate de către recurenta-pârâtă dispoziţiile art. 78 şi 87 din Legea nr. 188/1999 modificată şi republicată, întrucât funcţionarul public poate renunţa la dreptul său de a ocupa un post echivalent cu cel avut, optând pentru o funcţie publică inferioară celei avute anterior. Existând acordul scris al funcţionarului în cauză şi nefiind alte cereri pentru postul pentru care acesta s-a înscris la examen, în cauză nu era necesară redistribuirea.
Pentru considerentele menţionate Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în sensul că Ordinul nr. 10059 din 29 decembrie 2006 a fost nelegal emis, reclamanta-intimată având dreptul la despăgubirile salariale acordate, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.R.A.O.V. Timişoara, în nume propriu cât şi în numele şi pentru A.N.V., împotriva Sentinţei civile nr. 286 din 7 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 672/2008. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 675/2008. Contencios. Obligaţia de a face.... → |
|---|
