ICCJ. Decizia nr. 993/2008. Contencios. Ordonanţă preşedinţială. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 993/2008
Dosar nr. 1937/42/2007
Şedinţa publică din 12 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 192 din 18 decembrie 2007 Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul F.P. în contradictoriu cu pârâţii A.P., Parlamentul României, M.J., Guvernul României, Preşedintele României, C.J.P., B.N.I., M. Of., C.N.C.D. şi Prefectura Prahova.
În motivarea sentinţei se reţine că reclamantul a solicitat Instanţei ca, pe cale de ordonanţă prezidenţială, să dispună ca M. Of. să devină public, accesibil pe internet tuturor cetăţenilor României, cu motor de căutare a legilor şi ordonanţelor, fără condiţionarea plăţii vreunei sume de bani.
Reclamantul precizează că, în sistemul actual de publicitate a actelor normative, se face discriminare între cetăţenii care au venituri şi cei care nu au venituri, acestora din urmă fiindu-le imposibil accesul la justiţie, din lipsa informării privind actele normative apărute.
Instanţa de Fond a constatat acţiunea ca fiind inadmisibilă, atât datorită lipsei calităţii procesuale pasive a unor pârâţi, cât şi datorită lipsei procedurii administrative prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu ceilalţi pârâţi.
Astfel, s-a reţinut că A.P. şi M.J. nu au atribuţii privind organizarea şi funcţionarea M. Of., potrivit Legii 202/1998, iar Parlamentul României nu are personalitate juridică, ci doar Camera Deputaţilor şi Senatul.
Totodată, potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, printr-un act administrativ nelegal sau prin refuzul de rezolvare a unei cereri, se poate adresa Instanţei, dacă în prealabil a solicitat autorităţii emitente, în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocare în tot sau în parte a acestuia. În speţă, reclamantul nu a făcut dovada acestei proceduri, în raport cu instituţiile pârâte.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul F.P., susţinând că prin hotărârea atacată nu s-au analizat apărările sale de fond privind încălcarea dreptului la informare, drept ce rezultă atât din Constituţie şi Legea nr. 554 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cât şi din Recomandarea Comitetului Miniştrilor din cadrul C.E., privind accesul la documentele publice.
Totodată, dreptul său de a nu fi discriminat rezultă din Constituţie şi OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, recurentul arătând că Instanţa de Fond a încălcat şi aceste reglementări.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, motiv ce se încadrează în prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Potrivit art. 137 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ. „(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. (2) Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii".
Faţă de dispoziţiile textului de lege citat Instanţa de Fond a procedat în mod corect analizând cu prioritate excepţiile de procedură invocate în cauză, excepţii a căror admitere a făcut inutilă cercetarea în fond a cauzei, deoarece acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat, hotărârea Instanţei de Fond fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de F.P. împotriva sentinţei civile nr. 192 din 18 decembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 970/2008. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 212/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
