ICCJ. Decizia nr. 931/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 931/2008

Dosar nr. 7011/1/2006

Şedinţa publică din 6 martie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC C.V. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.S.M., anularea Deciziei nr. 263 din 254 august 2005 şi a Deciziei nr. 233 din 22 iulie 2005 emise de pârâtă precum şi cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta, în motivarea acţiunii, a arătat că, prin Decizia nr. 92 din 24 februarie 2005 s-a dispus revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal nr. 337 din 30 august 2004, iar în urma contestaţiei formulate, prin Decizia nr. 101 din 29 martie 2005 a fost menţinută dispoziţia de revocare a autorizaţiei. A mai arătat reclamanta că la data de 07 iulie 2005 s-a încheiat un nou proces - verbal de control, iar cu adresa din 11 iulie 2005 i-a fost comunicata Decizia nr. 233 din 22 iulie 2005 prin care s-a dispus din nou revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal din 30 ianuarie 2004. Urmare contestaţiei, prin Decizia nr. 263 din 24 august 2005, C.A.A.F.I.P.A.S.M. a respins contestaţia.

Totodată, a solicitat suspendarea executării celor doua decizii atacate, invocând în drept dispoziţiile art. 185 alin. (5) Cod Fiscal, art. 184 alin. (2) C. proCod Fiscal şi dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2005 a contenciosului administrativ.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat conform art. 1201 C. civ.

Curtea de Apel Suceava, prin încheierea de şedinţa din data de 25 ianuarie 2006, a admis cererea de suspendare a Deciziei nr. 263 din 24 august 2005 emisa de M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.M., formulată de reclamantă şi, pe cale de consecinţă, a suspendat executarea actului administrativ denumit Decizia nr. 263 din 24 august 2005 emis de M.F.P. – C.A.A.F.I.A.S.M., până la soluţionarea definitiva şi irevocabilă a cauzei.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, Instanţa a respins-o ca nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 C. civ.

Pe fondul cauzei, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 63 din 22 martie 2006 a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C.V. SRL în contradictoriu cu pârâtul M.F.P. – C.A.A.F.I.P.A.S.M., a anulat Deciziile nr. 263 din 24 august 2005 şi nr. 233 din 22 iulie 2005 emise de pârâtă şi a menţinut autorizaţia de antrepozit fiscal din 30 ianuarie 2004 emisă antrepozitarului autorizat SC C.V. SRL.

Pentru a se pronunţa astfel, Instanţa a reţinut, în esenţă, aşa cum reiese din considerentele hotărârii, următoarele:

Prin procesul - verbal din 08 martie 2006, A.N.A.F. – D.G.F.P.J.S. - A.C.F. s-a stabilit că:

- reclamanta are delimitată activitatea de antrepozit fiscal de alte activităţi desfăşurate de societate;

- reclamanta este dotată cu sisteme de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele;

- instalaţia de supraveghere funcţionează normal;

- evidenţele privind materiile prime şi accizabile finite sunt ţinute la zi şi că sigiliile sunt aplicate pe întreg fluxul tehnologic.

Concluzionând, Instanţa a arătat că, în acest context, reclamanta nu se afla în niciuna din situaţiile prevăzute limitativ de Cod fiscal care ar atrage după sine revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen legal, recurs parata D.G.F.P.J.S., în calitate de mandatar al M.F.P., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. şi susţinând următoarele critici:

- în mod greşit a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, Decizia nr. 233/2005 fiind supusă controlului judiciar prin sentinţa civilă nr. 418 din 7 decembrie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 2647/COM/2005;

- soluţia Instanţei de Fond a fost raportată în constatările consemnate de organele fiscale în procesul - verbal din 8 martie 2006, în timp ce actul contestat: Decizia nr. 263 din 24 februarie 2005 a avut la bază constatările din procesul - verbal de control din 7 iulie 2005, când societatea comercială funcţiona cu încălcarea prevederilor art. 180 lit. b) din Cod Fiscal

Organele fiscale au formulat recurs şi împotriva încheierii din 25 ianuarie 2006 prin care Instanţa de Fond a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 263 din 24 august 2006, fiind invocate prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. şi susţinându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea executării actului administrativ.

Societatea comercială reclamantă a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursurilor susţinând, în esenţă, că soluţiile Instanţei de Fond sunt legale şi temeinice.

La termenul din 10 mai 2007 societatea comercială a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 180 alin. (1) lit. a) din Cod Fiscal, în raport cu dispoziţiile art. 45 din Constituţia României, care a fost respinsă de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1199 din 19 decembrie 2007.

Recursurile sunt întemeiate.

Referitor la soluţionarea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de autorităţile fiscale;

Prin sentinţa civilă nr. 63 din 22 martie 2006, recurată în cauza de faţă, Instanţa de Fond a dispus anularea Deciziei nr. 263 din 24 august 2005 şi a Deciziei nr. 233 din 22 iulie 2005.

Organele fiscale invocaseră excepţia autorităţii de lucru judecat în privinţa cererii privind anularea Deciziei nr. 233 din 22 iulie 2005, motivând că această decizie a format şi obiectul acţiunii Dosarului nr. 2647/2005 soluţionat prin sentinţa civilă nr. 418 din 7 decembrie 2005, excepţia fiind respinsă de Instanţa de Fond prin încheierea din 25 ianuarie 2006, cu motivarea că cele două cauze nu au acelaşi obiect: Dosarul nr. 2948/COM/2005 are ca obiect cererea de anulare a Deciziei nr. 263 din 24 august 2005, în timp ce Dosarul nr. 2647/2005 a avut ca obiect anularea Deciziei nr. 233 din 22 iulie 2005.

Din actele dosarului rezultă că, prin Decizia nr. 233 din 22 iulie 2005, organele fiscale au dispus revocarea Autorităţii de antrepozit fiscal nr. 337 din 30 ianuarie 2004, iar prin Decizia nr. 263 din 24 august 2005 organul fiscal competent a respins contestaţia pe care societatea comercială a formulat-o împotriva Deciziei nr. 233 din 22 iulie 2005.

Astfel fiind, faptul că cele două decizii au fost contestate prin cereri distincte nu conferă dosarelor formate obiecte juridice diferite, din moment ce ambele acţiuni au vizat anularea măsurii de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

Oricum, prin sentinţa civilă nr. 418/2005 cauza a fost soluţionată pe fond, iar prin cea de-a doua soluţie dată prin sentinţa civilă nr. 63/2006, s-a ajuns la o a doua judecare a fondului cauzei: legalitatea măsurii de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

În concluzie, Instanţa de Fond a respins în mod greşit excepţia autorităţii lucrului judecat, pronunţând astfel o sentinţă nelegală.

Astfel fiind, recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi, rejudecând cauza, acţiunea va fi respinsă.

În raport cu această soluţie, care urmează a fi adoptată prin admiterea primului motiv de recurs, cercetarea celuilalt motiv de recurs este superfluă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta D.G.F.P. a Judeţului Suceava în calitate de mandatar al M.E.F. - C.A.A.F.I.P.A.S.M. împotriva sentinţei nr. 63 din 22 martie 2006 şi a încheierii din data de 25 ianuarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează hotărârile atacate şi în fond, respinge acţiunea.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 931/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs