ICCJ. Decizia nr. 2166/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2166/2009

Dosar nr. 5772/2/2008

Şedinţa publică din 10 aprilie 200.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.

1. Obiectul cererii adresate instanţei de fond.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 1 octombrie 2008 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta B.S. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să stabilească data la care va fi invitată să depună/înregistreze cererea de redobândire a cetăţeniei române, în conformitate cu dispoziţiile Legii cetăţeniei române, nr. 21/1991, la Secţia consulară a României din Republica Moldova într-un termen scurt, rezonabil.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, următoarele: In luna mai 2008, s-a prezentat la Secţia consulară a Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cererea de redobândire a cetăţeniei române, cerere care i-a fost refuzată şi i s-a comunicat să formuleze o cerere scrisă de programare pentru a fi invitată să depună cererea.

La data de 20 mai 2008 a adresat o primă cerere scrisă, la care nu a primit răspuns, astfel că la data de 11 iulie 2008 a transmis o a doua cerere de programare în vederea depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei române, la care a primit răspuns prin adresa nr. 1134 din 17 iulie 2008 în sensul de a aştepta, întrucât, ulterior procesării cererii sale, va fi invitată să depună solicitarea şi documentele necesare în vederea redobândirii cetăţeniei române.

Considerând că adresa primită reprezintă un refuz de soluţionare a cererii sale, reclamanta a revenit cu o nouă cerere la data de 22 iulie 2008 prin care a solicitat programarea într-un termen scurt, rezonabil, pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei, primind la data de 1 august 2008 un răspuns similar celui primit la adresa anterioară, în sensul că există un număr foarte mare de solicitări şi că urmează a primit invitaţie în vederea depunerii documentaţiei.

Reclamanta susţine că atitudinea Secţiei consulare a Ambasadei României reprezintă un refuz nejustificat de soluţionare a cererii sale de redobândire a cetăţeniei române, fiindu-i îngrădit dreptul actual, legal şi constituţional de a depune şi înregistra cererea de redobândire a cetăţeniei române şi fiind privată de dreptul natural şi constituţional, dobândit prin naştere, de a depune cererea, astfel că este adusă atingere dreptului său fundamental de a obţine cetăţenia română.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1 art. 2 alin. (2), art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, ale art. l2 alin. (3) din Legea cetăţeniei române, nr. 21/1991, ale art. 10 din Convenţia europeană asupra cetăţeniei, ratificată prin Legea nr. 396/2002, şi ale art. 5 alin. (l) din Constituţia României.

2. Soluţia instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 3177 din 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe să stabilească data pentru înregistrarea cererii de redobândire a cetăţeniei române, într-un termen scurt rezonabil, şi l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 750 lei către reclamantă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:

Deşi pârâtul a comunicat reclamantei răspunsul său în ceea ce priveşte invitarea pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei române, prin atitudinea sa a amânat practic pentru un termen nedeterminat data la care reclamanta va fi invitată să depună cererea de redobândire a cetăţeniei.

A reţinut Curtea de apel că deşi legea nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze cererile de redobândire a cetăţeniei române, trecerea unui termen de aproximativ 6 luni de la data la care reclamanta a formulat prima cerere, în luna mai 2008, duce la imposibilitatea reclamantei de a-şi valorifica drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991, lipsind de efecte juridice dispoziţiile art. l2 alin. (3) din aceeaşi lege, cu atât mai mult cu cât depunerea cererii reprezintă prima etapă, întrucât solicitarea se transmite ulterior Comisiei de cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei pentru a urma procedura prevăzută de lege.

În concluzie, în raport cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea de apel a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererea reclamantei privind stabilirea datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetăţeniei române, neavând relevanţă motivele de ordin managerial invocate de minister referitoare la capacitatea limitată de procesare a dosarelor datorită numărului mic de funcţionari şi volumului foarte mare de cereri (peste 600.000).

3. Calea de atac exercitată.

Împotriva sentinţei civile nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.

1. Motivul de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre întemeiată pe o interpretare greşită a legii pentru că, în mod eronat, s-a apreciat de către judecătorul fondului că ne aflăm în ipoteza unui refuz nejustificat de a soluţiona o cerere.

Se invocă faptul că Ministerul Afacerilor Externe a răspuns solicitărilor reclamantei formulate la 15 iulie 2008 şi 22 iulie 2008 în care i se comunice faptul că cererea sa va fi soluţionată favorabil dar ulterior, iar, în acest caz, nu suntem în prezenţa unei exprimări explicite, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane.

Aceste răspunsuri dovedesc faptul că exprimarea de voinţă a fost explicită în sensul că cererea va fi soluţionară favorabil şi nu a fost negat dreptul reclamantei de a depune cerere de redobândire a cetăţeniei.

Se consideră că instanţa nu a primit apărările recurentului care vizau faptul că activitatea de organizare a Ministerului Afacerilor Externe în Republica Moldova nu a ţinut de Decizia luată la nivelul acestei instituţii şi de derularea activităţii în afara României.

- Chiar şi în aceste condiţii, pentru speţă, se solicită analizarea momentului introducerii cererii de chemare în judecată şi, în acest caz, nu este îndeplinită condiţia depăşirii unui termen rezonabil de soluţionare a cererilor reclamantei.

Reclamanta a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea soluţiei instanţei de fond.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs invocată, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

- Reclamanta, la 20 mai 2008, s-a adresat cu o cerere scrisă Consiliului General al Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cerere de redobândire a cetăţeniei române.

Ulterior, la 11 iulie 2008, a trimis o nouă cerere scrisă prin care a solicitat să fie invitată să depună cerere de redobândire a cetăţeniei române într-un termen scurt.

Secţia Consulară a Ambasadei României în Chişinău i-a comunicat un răspuns la 17 iulie 2008, dar reclamanta a revenit cu o nouă cerere la 22 iulie 2008, iar Secţia Consulară, la 01 august 2008 a comunicat acelaşi răspuns, respectiv că există un număr foarte mare de solicitări şi că reclamanta va primi invitaţia pentru depunerea dosarului şi lista actelor ce îi sunt necesare pentru redobândirea cetăţeniei.

Aceste răspunsuri au fost apreciate de reclamantă ca fiind un refuz nejustificat de a-i soluţiona cererea.

- Problema care se impune a fi dezlegată în speţă este legată de termenul în care autorităţile române trebuie să soluţioneze depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, modificată „persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cerere de redobândire sau de acordare întemeiată pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 101, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiale consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetăţenie".

Din interpretarea acestui text nu rezultă că legea ar fi instituit un termen în care autorităţile trebuie să înregistreze cererile pentru redobândirea cetăţeniei române.

În lipsa unui asemenea termen legal trebuia să se facă aplicarea prevederilor art. 10 din Convenţia Europeană pentru cetăţenie, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi ratificată de România prin Legea nr. 396/2002 potrivit căruia „Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetăţeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetăţenie".

Nicinoţiunea de „termen rezonabil" nu este definită, dar, în jurisprudenţa instanţei europene a drepturilor omului, s-a conturat ideea că acest termen se apreciază ca fiind sau nu rezonabil nu numai în raport de durată ci şi de alţi factori, respectiv situaţia concretă a fiecărui caz.

În speţă, verificând cererile adresate de reclamantă se constată că de la formularea primei cereri, 20 mai 2008 şi până la data formulării acţiunii la instanţa de fond, 01 octombrie 2008 nu au trecut nici cinci luni.

La stabilirea caracterului rezonabil al termenului în care să se soluţioneze cererea reclamantei trebuie avut în vedere şi faptul că există un număr foarte mare de asemenea cereri care generează o serie de probleme, mai ales că modul de organizare şi funcţionare al Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova este influenţat şi de atitudinea autorităţilor moldovene.

În aceste condiţii, plecând de la perioada relativ scurtă ce a trecut între momentul adresării primei cereri şi data formulării acţiunii în instanţă, se poate considera că nu a fost depăşit „termenul rezonabil" pentru soluţionarea cererii.

De aceea, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., raportare la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată va fi admis recursul declarat, va fi modificată sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinţei civile nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2166/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs