ICCJ. Decizia nr. 2574/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2574/2009
Dosar nr. 1804/33/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 28 noiembrie 2008, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta SC S. SRL Cluj a chemat în judecată Guvernul României, solicitând anularea art. 7 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 156/2000, aprobate prin HG nr. 384/2001.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că textul susmenţionat, potrivit căruia activitatea de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate constă şi în constituirea unei bănci de date privind solicitanţii de locuri de muncă şi ofertele de locuri de muncă în străinătate, contravine prevederilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată.
Prin sentinţa civilă nr. 100 din 5 martie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite de agenţii de ocupare a forţei de muncă pentru a desfăşura activitatea de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate este aceea de organizare a unei bănci de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de muncă în străinătate, informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţa lor.
Instanţa a constatat că între cele două norme nu există contradicţie, ambele reglementând modalitatea concretă de desfăşurare a unei activităţi de mediere ce constituie totodată şi o condiţie esenţială pentru exercitarea efectivă a operaţiunilor de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC S. SRL Cluj - Napoca, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a invocat nelegalitatea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) din normele metodologice, întrucât aceeaşi activitate de organizare a unei bănci de date constituie în acelaşi timp o condiţie de exercitare şi o activitate propriu-zisă de mediere a forţei de muncă în străinătate, neîndeplinirea în prealabil şi a celorlalte cerinţe prevăzute de art. 18 lit. c) din Legea nr. 156/2000 republicată, atrăgând sancţionarea contravenţională.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, prin HG nr. 384/2001 au fost aprobate normele metodologice pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 156/2000, stabilindu-se procedurile referitoare la acreditarea agenţilor de ocupare a forţei de muncă şi condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate.
Instanţa de fond a apreciat în mod corect că prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din normele metodologice sunt conforme dispoziţiilor art. 8 lit. c) din Legea nr. 156/2000 republicată, constituirea unei bănci de date privind solicitanţii de locuri de muncă şi ofertele de locuri de muncă în străinătate fiind o condiţie esenţială pentru desfăşurarea activităţii de mediere şi reprezentând totodată, una dintre modalităţile de exercitare a acestei activităţi.
Constituirea unei asemenea bănci de date pentru a permite şi desfăşurarea activităţii propriu - zise de mediere impune şi respectarea celorlalte cerinţe prevăzute de art. 8 din Legea nr. 156/2000, republicată, atât această normă, cât şi dispoziţiile a căror nelegalitate s-a invocat reglementând unitar aceeaşi situaţie.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S. SRL Cluj împotriva sentinţei civile nr. 100 din 5 martie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4069/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2575/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
