ICCJ. Decizia nr. 2651/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2651/200.
Dosar nr. 2864/86/200.
Şedinţa publică din 15 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, la data de 14 mai 2008, reclamanta P.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava anularea Hotărârii nr. 5185 din 7 aprilie 2008 emisă de aceasta, cu consecinţa obligării pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut la data de 8 septembrie 1943, în Localitatea Şiret, în timpul refugiului părinţilor săi, din teritoriul Bucovinei de Nord, refugiu datorat motivelor etnice.
A mai arătat reclamanta că această situaţie o îndreptăţeşte la recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000 şi totodată la acordarea drepturilor corespunzătoare.
Prin sentinţa nr. 143 din 21 noiembrie 2008, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia formulată de reclamanta P.M., a anulat Hotărârea nr. 5185 din 7 aprilie 2008 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta s-a născut în Localitatea Şiret, Jud. Suceava, în data de 08 septembrie 1943, părinţii săi refugiindu-se din Localitatea Gorbăuţi în Comuna Bădeuţi, Jud.Rădăuţi, după care, în martie 1944, în Localitatea Şiret, în Comuna Sărmaş, Jud. Turda, iar în aprilie 1945 din nou în Localitatea Şiret.
A mai reţinut instanţa de fond că, reclamanta, fiind născută în timpul refugiului, a dobândit statutul de refugiat al părinţilor săi, suportând consecinţele refugiului care implicit s-au răsfrânt şi asupra sa.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Suceava, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele.
Sentinţa instanţei de fond este criticabilă sub aspectul aplicării greşite a prevederilor legale în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a calităţii de beneficiar.
Se mai arată că întrucât refugiul părinţilor a avut loc în septembrie 1940, iar reclamanta s-a născut la data de 08 septembrie 1943, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, aceasta nu poate avea calitatea de persoană persecutată din motive etnice.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
In conformitate cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Astfel, din conţinutul şi interpretarea textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, fie în mod direct, fie în mod implicit.
Prin Hotărârea contestată Comisia Judeţeană de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale Suceava a respins solicitarea reclamantei P.M., pentru considerentul că aceasta fiind născută după aproximativ 3 ani de la refugiul părinţilor săi, nu are calitatea de refugiată în sensul Legii nr. 189/2000.
Din interpretarea prevederilor OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că atât obiectul cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Pe de altă parte, nu se pot reţin susţinerile recurentei-pârâte cum că „reclamanta nu a făcut dovada persecuţiei etnice pe care o invocă", întrucât legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii să se bucure toate persoanele, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, fie în mod direct, fie în mod implicit.
Or, în cazul de faţă reclamanta a fost nevoită să suporte alături de părinţii săi privaţiunile ce sunt inerente strămutării dintr-o regiune în alta.
Înscrisurile existente la dosar, precum şi declaraţiile martorilor H.V. şi S.P. relevă faptul că părinţii intimatei-reclamante au fost nevoiţi să se refugieze din Localitatea Gorbăuţi în Comuna Bădeuţi, Jud. Rădăuţi, după care în Localitatea Şiret, în martie 1944, în Comuna Sărmaş, Jud.Turda, iar în aprilie 1945 din nou în Localitatea Şiret.
Cum în cauză s-a făcut dovada că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, respectiv 08 septembrie 1943, aceasta a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele refugiului care implicit s-au răsfrânt şi asupra sa.
Din conţinutul art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 rezultă că, în ceea ce priveşte acordarea drepturilor compensatorii, nu se face nicio diferenţiere în legătură cu persoanele care, din motive etnice, au fost nevoite să trăiască în refugiu sau au fost strămutate în altă localitate.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva sentinţei nr. 143 din 21 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Suceava - Secţia Comercială, Contencios Administrativ şi Fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2639/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2652/2009. Contencios → |
|---|
