ICCJ. Decizia nr. 3029/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3029/200.
Dosar nr. 1202/87/200.
Şedinţa publică din 2 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Roşiorii de Vede sub nr. 1202 din 21 mai 2008, reclamanţii M.M., M.A.S., M.O.T., M.E. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Oficiul Judeţean de cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman - Biroul de Carte Funciară Alexandria, Instituţia Primarului comuna Peretu, Consiliul Local al Comunei Peretu, Biroul Notarului Public R.A., D.P. şi D.L.(E.) anularea Hotărârii nr. 54 din 31 octombrie 2007 adoptată de către Consiliul Local al comunei Peretu, Judeţul Teleorman; anularea încheierii nr. 135 din 09 ianuarie 2008 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman - Biroul de Carte Funciară Alexandria; anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 299 din 25 februarie 2008 de către Biroul Notarului Public R.A.; anularea încheierii nr. 2454 din 25 februarie 2008 întocmită de către O.C.P.I. Teleorman; radierea înscrierii acestui contract în cartea funciară.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că pârâtul Consiliul Local Peretu a adoptat Hotărârea nr. 54 din 31 octombrie 2007 preluând în proprietatea publică a comunei Peretu o suprafaţă de 2639 mp, din care aproximativ 200 mp constituie proprietatea acestora conform contractelor de vânzare-cumpărare.
Se mai arată că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 299 din 25 februarie 2008, pârâta Instituţia Primarului Comunei Peretu şi Consiliul Local al Comunei Peretu au vândut pârâţilor D.P. şi D.L. suprafaţa de 2639 mp, fiind astfel încălcat dreptul de proprietate al reclamanţilor.
La data de 10 iulie 2008, reclamanţii au formulat cerere modificatoare a acţiunii principale în sensul că solicită constatarea nulităţii absolute totale a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 299 din 25 februarie 2008 la B.N.P. R.A., menţinând celelalte capete ale acţiunii principale.
La data de 1 septembrie 2008, reclamanţii au formulat cerere completatoare a acţiunii, solicitând anularea autorizaţiei de construire eliberată de Primarul Comunei Peretu, obligarea pârâţilor D.P. şi D.E. să-şi demoleze construcţiile definitive amplasate pe terenul proprietatea acestora, precum şi plata sumei de 50 RON/zi reprezentând daune cominatorii de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Prin sentinţa nr. 1194 din 4 septembrie 2008, Judecătoria Roşiorii de Vede a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.
Prin sentinţa nr. 3157 din 23 decembrie 2008, Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, a disjuns judecarea capetelor de cerere privind anularea încheierii nr. 135 din 09 ianuarie 2008 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Teleorman - Biroul de Carte Funciară Alexandria; constatarea nulităţii absolute contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 299 din 25 februarie 2008 de către Biroul Notarului Public R.A.; anularea încheierii nr. 2454 din 25 februarie 2008 întocmită de către O.C.P.I. Teleorman; radierea înscrierii acestui contract în cartea funciară; obligarea pârâţilor D.P. şi D.E. să-şi demoleze construcţiile definitive amplasate pe terenul proprietatea acestora, precum şi plata sumei de 50 RON/zi reprezentând daune cominatorii de la rămânerea definitivă a hotărârii; a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Teleorman în soluţionarea capetelor de cerere menţionate; a declinat competenţa de soluţionare, în privinţa acestor capete de cerere, în favoarea Judecătoriei Roşiorii de Vede; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, înaintând dosarul la Curtea de Apel Bucureşti, şi a fixat termen de judecată pentru celelalte capete de cerere la 13 ianuarie 2009.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că anularea încheierilor emise de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, constatarea nulităţii absolute a unui act de vânzare-cumpărare, radierea, înscrierea în cartea funciară, ridicarea construcţiilor sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii, sunt cereri de competenţa instanţei civile, neputând fi soluţionate în procedura prevăzută de legea contenciosului administrativ.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 11/CC din 27 ianuarie 2009, a stabilit competenţa de soluţionare a capetelor de cerere disjunse în cauza privind pe reclamanţii M.M., M.A.S., M.O.T., M.E., în favoarea Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Împotriva sentinţei menţionate au declarat, în termen legal, recurs reclamanţii M.M., M.A.S., M.O.T., M.E., întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă că în speţa de faţă sunt incidente dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., conform cărora : „Cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece cererea principală".
Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că în mod legal a reţinut Tribunalul Teleorman că în cauza de fată nu sunt incidente dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., în raport de obiectul capetelor de cerere disjunse, competenţa de soluţionare a acestora revenind Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Anularea încheierilor emise de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, constatarea nulităţii absolute a unui act de vânzare-cumpărare, radierea, înscrierea în cartea funciară, ridicarea construcţiilor sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii sunt cereri de competenţa instanţei civile, neputând fi soluţionate în procedura prevăzută de legea contenciosului administrativ.
Referitor la cererea de anulare a încheierilor emise de Biroul de Carte Funciară, art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 Legea Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare, republicată, prevede că „plângerea împotriva încheierii de înscriere sau de respingere se înaintează judecătoriei în a cărei rază teritorială se află imobilul", celelalte cereri anterior menţionate fiind de competenţa instanţei de drept comun.
Susţinerea recurenţilor-reclamanţi cum că în speţa de fată ar opera o prorogare de competenţă potrivit art. 17 C. proc. civ., fiind cereri accesorii cererii de anulare a Hotărârii nr. 54 din 31 octombrie 2007 emisă de Consiliul Local al Comunei Peretu, nu poate fi reţinută, întrucât prorogarea de competenţă nu poate avea loc în cazul în care s-ar nesocoti norme de competenţă materială.
O eventuală înrâurire a soluţiei pronunţate în cererea de anulare a hotărârii emisă de Consiliul Local Peretu asupra hotărârii ce urmează a se da în privinţa cererilor pentru care s-a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Teleorman, nu constituie prin ea însăşi un motiv de prorogare de competenţă.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.M., M.A.S., M.O.T., M.E. împotriva sentinţei nr. 11/CC din 27 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3023/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3030/2009. Contencios → |
---|