ICCJ. Decizia nr. 3023/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3023/2009
Dosar nr. 67/39/200.
Şedinţa publică din 2 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul J.C. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Suceava anularea hotărârii nr. 5244 din 22 octombrie 2008 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 189/2000, recunoaşterea calităţii de refugiat din motive etnice şi acordarea drepturilor aferente, conform legii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în iarna anului 1944 a fost obligat să se refugieze, din cauza regimului politic de atunci, împreună cu familia sa din comuna Preuteşti, Sat Mănăstioara, judeţul Suceava (fostul judeţ Baia) în comuna Pietrarii de Jos, judeţul Vâlcea, unde a locuit până în aprilie 1945, iar după terminarea războiului s-a reîntors în comuna Preuteşti.
A mai arătat reclamantul, că tatăl său, care era oficiant sanitar a primit ordin de la Direcţia Sanitară Baia de a părăsi localitatea de domiciliu la data de 14 iulie 1944, fiind evacuat în comuna Pietrarii de Jos, judeţul Vâlcea unde a rămas până în aprilie 1945.
Prin sentinţa nr. 13 din 23 ianuarie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul J.C.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că din documentele depuse de către reclamant nu reiese persecuţia etnică, ca motiv al evacuării, refugierii acestuia din Localitatea Baia în localitatea Pietrarii de Jos, judeţul Vâlcea, fapt pentru care acesta nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul J.C., criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.
Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se referă la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.
Pentru a beneficia de prevederile actului normativ menţionat, recurentul-reclamant trebuia să facă dovada că în perioada 06 septembrie 1940-06 martie 1945 a avut de suferit din motive etnice. Prin Legea nr. 323/2004 pentru modificarea şi completarea OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, la art. 1 din Legea nr. 189/2000, s-a introdus un nou caz [lit. g)] „evacuarea din locuinţa pe care o deţinea".
Or, în cazul de faţă, nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute de Legea nr. 189/2000, deoarece chiar dacă recurentul împreună cu familia sa a fost evacuat din locuinţă, evacuarea nu s-a făcut din motive etnice, la dosarul cauzei neexistând vreo dovadă în acest sens.
Recurentul a fost evacuat în anul 1944 din localitatea Valea Glodului (Preuteşti), judeţul Suceava, în localitatea Pietrarii de Jos, judeţul Vâlcea, din pricina înaintării frontului.
Pentru considerentele arătate, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de J.C. împotriva sentinţei nr. 13 din 23 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3013/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3029/2009. Contencios → |
|---|
