ICCJ. Decizia nr. 4904/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4904/2009
Dosar nr. 7489/2/2008
Şedinţa publică de la 6 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25 noiembrie 2008, reclamanta M.O. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând constatarea refuzului nejustificat al pârâtului, prin intermediul Direcţiei Cetăţenie, de a-i soluţiona cererea de redobândire a cetăţeniei române, obligarea acestuia la analizarea/avizarea cererii sale, într-un termen scurt, rezonabil şi acordarea de daune morale de 1 RON.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, deşi a formulat cerere de redobândire a cetăţeniei române, din anul 2007, nu a primit nici un răspuns, deşi şi-a completat documentaţia în vederea soluţionării şi deşi a făcut demersuri suplimentare în acest sens. Timpul rezonabil pentru soluţionarea cererii sale a trecut, iar daunele morale i se cuvin ca urmare a încălcării astfel a demnităţii sale, a privării de drepturile legale şi constituţionale, stresului continuu în care s-a aflat.
Şi-a întemeiat cererea pe art. 9 şi 10 din Convenţia Europeană a Consiliului Europei privind cetăţenia, pe art. 5, 20 din Constituţie, art. 101 şi urm. din Legea nr. 21/1991 şi art. 1, art. 2 şi 7 din Legea nr. 554/2004.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 308 din 28 ianuarie 2009, a admis în parte acţiunea, a obligat pârâtul să soluţioneze cererea reclamantei în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii irevocabile a acestei hotărâri şi a respins capătul de cerere privind daunele morale, ca neîntemeiat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, termenul de peste un an de la data depunerii cererii de către reclamantă este un termen mult prea mare pentru a fi apreciat ca fiind rezonabil pentru soluţionarea cererii, în accepţiunea art. 10 din Convenţia Europeană asupra cetăţeniei şi a Legii nr. 554/2004, astfel încât, prin nerespectarea lui, s-a cauzat reclamantei o vătămare a dreptului său legat de redobândirea cetăţeniei.
Referitor la daunele morale, instanţa de fond a reţinut că soluţia se impune, întrucât, prin admiterea acţiunii, s-a realizat părţii o reparaţie morală corespunzătoare prejudiciului suferit.
Împotriva susmenţionatei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii ca fiind rămasă fără obiect.
Recurentul a susţinut că soluţia primei instanţe este greşită, având în vedere că, prin Ordinul nr. 649/C din 24 februarie 2009, a fost admisă cererea reclamantei privind redobândirea cetăţeniei române.
Analizând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu critica formulată de recurent, precum şi cu reglementările legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Este adevărat că, prin Ordinul nr. 649/C din 24 februarie 2009, recurentul a admis cererea intimatei-reclamante M.O. privind redobândirea cetăţeniei, însă acest act a fost emis şi publicat în M. Of. nr. 148/10.03.2009, ulterior pronunţării sentinţei atacate.
Având în vedere că actul invocat astfel în recurs de către intimat a fost emis şi publicat după pronunţarea hotărârii, astfel încât instanţa a fost în imposibilitate de a-l avea în vedere şi că, în raport cu actele depuse la dosar, soluţia adoptată este legală şi temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva sentinţei civile nr. 308 din 28 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4886/2009. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 4906/2009. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
