ICCJ. Decizia nr. 5064/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5064/2009
Dosar nr.1502/2/2009
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa Civilă nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetentei materiale invocată de pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că art. 64 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, prevede, în această materie, că plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea.
Prin urmare, a apreciat prima instanţă, competenţa materială de soluţionare a plângerii în cauză revine Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, deoarece structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări care a emis hotărârea, în cazul de faţă Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti, îşi are sediul în Sectorul 4.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs U.B.N., reprezentat de A.P.A.D.A.R., în solidar cu Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor, precizând în cuprinsul cererii formulate că motivele de recurs se vor depune ulterior comunicării hotărârii atacate.
Recursul este nul.
Hotărârea atacată este o hotărâre de declinare a competenţei, astfel că, potrivit art. 158 alin. (3) din C. proc. civ., împotriva acesteia se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Or, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, respectiv, în speţă, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant s-a rezumat la o simplă şi formală declarare a recursului împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, precizând, totodată, că va motiva recursul ulterior comunicării hotărârii.
Or, termenele procedurale prevăzute în materia declinării de competenţă sunt scurte şi au caracter special. În acest sens, este relevant faptul că, învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 158 alin. (3) C. proc. civ., Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 246/2008, a reţinut că „stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt şi care curge de la data pronunţării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru că soluţionarea incidentului privind competenţa instanţei ţine pe loc judecarea fondului litigiului. Niciuna dintre părţi nu este împiedicată în exercitarea căii de atac în acest termen, având în vedere că acestea, chiar dacă nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecată şi depinde doar de diligenţa lor aflarea soluţiei şi declararea recursului".
Cum sentinţa atacată a fost pronunţată la data de 5 mai 2009, iar motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, în raport cu dispoziţiile art. 306 alin. (1) cu referire la art. 158 alin. (3) C. proc. civ., instanţa urmează a constata nulitatea recursului.
Curtea mai reţine că exerciţiul drepturilor procesuale, cum este în cauză dreptul de a declara recurs împotriva hotărârii de declinare a competenţei, se exercită în strânsă dependenţă cu îndeplinirea obligaţiilor procesuale, cum este aceea de a declara şi motiva în termenul prevăzut de C. proc. civ. recursul împotriva unei asemenea hotărâri judecătoreşti.
În raport de cele mai sus reţinute şi întrucât, în cauză, nu s-au ivit motive de ordine publică în sensul art. 306 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea va face aplicarea dispoziţiilor art. 306 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de U.B.N. reprezentat de A.P.A.D.A.R., în solidar cu Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor, împotriva Sentinţei Civile nr. 1862 din 5 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5062/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5066/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
---|