ICCJ. Decizia nr. 5541/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5541/2009
Dosar nr. 497/59/2009
Şedinţa de la 3 decembrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 174 din 27 mai 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat, în favoarea Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ, competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamantul F.N.I., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor, având ca obiect obligarea pârâtei de a-i comunica un ordin al cărui număr nu îl cunoaşte, anularea acelui ordin, referitor la interdicţia de a lua un bagaj mai greu de 10 kg atunci când este transferat de la un penitenciar la altul, precum şi obligarea pârâtei la plata unor daune morale în sumă de 50.000 RON pentru încălcarea dreptului său la informare şi a dreptului de corespondenţă.
Instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu prevederile art. 22 din Legea nr. 544/2001.
La rândul său, Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 1179 din 14 iulie 2009, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a calificat acţiunea ca fiind de contencios administrativ şi având ca obiect anularea unui act emis de o autoritate publică centrală, reţinându-se incidenţa prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care atrag competenţa Curţii de apel în soluţionarea pricinii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte că instanţa competenţă să judece cauza, în raport cu obiectul acesteia şi cu dispoziţiile legale incidente este Curtea de Apel Timişoara – ca instanţă de contencios administrativ.
Aşa cum s-a arătat cu prilejul expunerii rezumative a lucrărilor din dosar, obiectul acţiunii introduse de reclamantul F.N.I. îl constituie cererile sale de comunicare şi anulare a unui act emis de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi de plată a unor daune morale.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Curtea de apel judecă, în fond, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.
Ţinând seama de obiectul acţiunii formulate de F.N.I., care se referă în principal la obligaţia comunicării şi la controlul de legalitate al unui act administrativ emis de o autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, de norma de competenţă enunţată mai sus, se apreciază că, într-adevăr, Curţii de apel îi revine competenţa de a soluţiona, în primă instanţă, cauza.
Având în vedere cele arătate, se va soluţiona conflictul de competenţă în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul F.N.I. şi pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5535/2009. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 5542/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
