ICCJ. Decizia nr. 5601/2009. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5601/2009
Dosar nr. 2074/54/2008
Şedinţa publică din 08 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acţiunea precizată, înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul D.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.F.P., anularea avizului nefavorabil comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008, pentru transformarea funcţiei publice în care a fost numit, din clasa a III-a, în clasa I, emis de pârâtă şi obligarea acestei instituţii să acorde avizul favorabil solicitat, acordarea salariului corespunzător acestei clase şi, în contradictoriu cu P. Tg. Cărbuneşti – S.P.S. – P.C. şi C.L. Tg. Cărbuneşti, obligarea acestora să îl promoveze în funcţia publică de consilier clasa I, începând cu data promovării examenului de încadrare şi înscrierea în tabloul funcţionarilor publici corespunzător gradului profesional superior.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este încadrat ca poliţist comunitar în cadrul P. Tg. Cărbuneşti şi a promovat examenul pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care este încadrat.
În aceste condiţii, conform dispoziţiilor art. 68 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi art. 9 alin. (2) şi (3) din O.G nr. 6/2007, pârâta A.N.F.P trebuia să procedeze la promovarea sa prin transformarea postului ocupat, ca urmare a promovării examenului.
Nu a fost numit însă în funcţia publică pentru care a promovat examenul, deoarece această numire era condiţionată de obţinerea avizului A.N.F.P.
Or, această autoritate, prin adresa contestată, a comunicat avizul nefavorabil numirii sale în funcţie, pe motiv că ar fi obţinut diploma de licenţă anterior numirii în funcţia publică.
În opinia reclamantului, avizul nefavorabil emis de pârâtă şi comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008 este nelegal, fiind încălcate prevederile art. 63 – art. 66 şi art. 68 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici, inclusiv prin interpretarea eronată a prevederilor art. 9 alin. (1) – alin. (3) din O.G nr. 6/2007, prevederi care impun condiţia absolvirii unei forme de învăţământ superior în specialitate, fără a distinge în sensul că studiile trebuie absolvite numai după dobândirea calităţii de funcţionar public.
Reclamantul a invocat vătămarea drepturilor şi intereselor sale profesionale, fiind împiedicat să promoveze într-o funcţie publică, clasă superioară celei în care este încadrat, în acest mod, realizându-se o discriminare profesională prin eliminarea unor categorii de funcţionari publici de la promovarea în carieră.
Prin întâmpinare, pârâta A.N.F.P. a solicitat respingerea acţiunii, invocând, în principal, excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj în raport cu poziţionarea autorităţii pârâte în sistemul administraţiei publice, A.N.F.P. fiind o autoritate publică centrală şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât adresa emisă de A.N.F.P. nu este un act administrativ producător de efecte juridice, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată, care să poată fi cenzurat de instanţa de judecată.
Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, arătând că reclamantul se află în eroare, A.N.F.P. nefiind abilitată să ia decizii cu privire la numirea, modificarea sau încheierea raporturilor de serviciu ale reclamantului, singura abilitată în cauză fiind P. Tg. Cărbuneşti, cu care de altfel reclamantul are încheiate raporturi de serviciu privitor la funcţia publică.
Tribunalul Gorj a admis excepţia de necompetenţă materială, iar prin sentinţa nr. 1818 din 22 septembrie 2008, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, în temeiul art. 3 alin. (l) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, iar la data de 07 aprilie 2009, S.A.P.F.L. a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamantului, şi a susţinut că, în mod nelegal, A.N.F.P. a emis aviz nefavorabil pentru promovarea reclamantului în funcţia publică, deşi s-a constatat că acesta îndeplinea condiţiile prevăzute de lege, participând la examenul de promovare în clasă superioară.
Interpretarea A.N.F.P. este eronată, fiind contrară Constituţiei României, legislaţiei aplicabile, precum şi principiului supremaţiei interesului public.
Prin sentinţa nr. 171 din 07 mai 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D.A.S. şi, în consecinţă, şi intervenţia accesorie în interesul reclamantului, formulată de S.A.P.F.L.; a anulat avizul nefavorabil emis de pârâta A.N.F.P. comunicat prin adresa 1425505 din 10 martie 2008; a obligat pârâta A.N.F.P., să emită aviz favorabil privind transformarea postului pentru care reclamantul a susţinut examen de promovare; a obligat pârâta P. Tg. Cărbuneşti – S.P.S. – P.C. să promoveze reclamantul în funcţia publică de consilier, clasa I, gradul de asistent, treapta I şi a respins acţiunea faţă de pârâtul C.L. Tg. Cărbuneşti.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul a fost admis la examenul de promovare în clasă superioară, după susţinerea probei scrise şi a interviului.
Totodată, transformarea postului în vederea promovării funcţionarilor publici încadraţi pe funcţii publice, cu nivel de studii inferioare care au absolvit studii de nivel superior, se face cu avizul obligatoriu al A.N.F.P., în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) din O.G nr. 6/2007.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de autoritatea pârâtă prin întâmpinare, instanţa a reţinut că se impune soluţia de respingere în raport cu prevederile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată şi cu împrejurarea că avizul A.N.F.P. în discuţie reprezintă o condiţie legală de promovare în funcţie, fiind un act de autoritate emis în executarea legii.
În aceste condiţii, instanţa fondului a apreciat refuzul A.N.F.P. de a aviza transformarea postului pentru care a concurat reclamantul, ca nelegal, fiind întemeiat pe o apreciere greşită a legii.
În concepţia A.N.F.P., numai funcţionarii care, la data absolvirii studiilor superioare, ocupau funcţie publică, puteau obţine avizul favorabil, situaţie în care nu s-a regăsit reclamantul.
Susţinerea nu poate fi reţinută, în condiţiile în care textul de lege este neechivoc, singura condiţie impusă de legiuitor pentru a participa la examenul de promovare într-o funcţie publică, clasă superioară, prin transformarea postului, fiind absolvirea de studii superioare în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.
Împotriva susmenţionatei sentinţe a promovat recurs, în termen legal, pârâta A.N.F.P.
Invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., recurenta-pârâtă A.N.F.P. a arătat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal şi dată cu aplicarea greşită a legii.
În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă arată că instanţa fondului a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, prevederile acestui articol fiind clare şi nu pot lăsa loc de interpretări.
Termenul folosit de legiuitor impune, ca şi condiţie pentru promovarea într-o clasă superioară, dobândirea diplomei de studii de nivel superior ulterior dobândirii calităţii de funcţionar public, intimatul-reclamant neregăsindu-se în această situaţie.
Acesta a absolvit studii superioare cu diplomă de licenţă, în specialitatea drept, în iulie 2004, deci înainte de a dobândi calitatea de funcţionar public la data de 15 mai 2005, astfel că dispoziţiile art. art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 nu i se aplică.
A mai arătat că intimatul-reclamant a avut posibilitatea să-şi valorifice studiile superioare absolvite în momentul intrării în corpul funcţionarilor publici, în condiţiile actelor normative în vigoare la acea dată, fiind exclusiv alegerea acestuia de a ocupa o funcţie publică pentru care legea prevedea studii medii.
Mai mult, intimatul-reclamant are posibilitatea de a candida la un concurs de recrutare, în condiţiile art. 57 din acelaşi act normativ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-intervenientă S.A.P.F.L. a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, arătând că intimatul-reclamant a avut dreptul de a participa la examenul organizat de instituţia publică pentru ocuparea funcţiei publice în clasă superioară celei în care este încadrat, în urma absolvirii studiilor de nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, sintagma „în urma" semnificând „prin efectul", cu condiţia.
Or, în această situaţie, este evidentă discriminarea pe care A.N.F.P. o instituie între funcţionari, în funcţie de data absolvirii studiilor superioare, fiind excesivă şi în dezacord cu scopul urmărit de legiuitor.
Intimatul-reclamant a formulat concluzii scrise, prin care a invocat excepţia lipsei de interes a recurentei-pârâte în promovarea recursului şi nulitatea recursului pentru nemotivarea în drept.
A invocat lipsa de interes a recurentei-pârâte A.N.F.P. în promovarea recursului, cu motivarea că, atâta timp cât pârâta P. Tg. Cărbuneşti nu a promovat recurs, dispozitivul sentinţei atacate a dobândit autoritate de lucru judecat, iar recurenta nu poate justifica interes în promovarea recursului.
A invocat şi nulitatea recursului, arătând că recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ, situaţie în care cererea de recurs nu poate fi analizată.
Analizând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ, Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (l) teza I C. proc. civ, raportat la art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 55/2004, modificată, admiterea recursului pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Înalta Curte, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ, va analiza mai întâi, excepţiile invocate de intimatul-reclamant prin notele scrise.
Excepţia lipsei de interes a recurentei-pârâte A.N.F.P., în promovarea recursului, va fi respinsă.
Într-adevăr, interesul este o condiţie generală a oricărei acţiuni şi el reprezintă folosul practic, material pe care-I urmăreşte cel care promovează o asemenea cerere.
Recurenta-pârâtă A.N.F.P., în calitate de emitentă a actului atacat, are interes să promoveze cererea de recurs pentru a obţine modificarea sentinţei recurate, având interes să conserve actul atacat.
Mai mult, recurenta A.N.F.P. are interes în promovarea recursului, având în vedere că transformarea postului în urma promovării în clasă superioară a funcţionarilor publici se face numai cu avizul acesteia şi reprezintă o condiţie cerută de lege, ori recurentul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi promovat.
Nu poate fi reţinută susţinerea intimatului-reclamant privind lipsa de interes a A.N.F.P. în promovarea recursului, pentru motivul că pârâta P. Tg. Cărbuneşti nu a promovat recurs, şi, în aceste condiţii, dispozitivul sentinţei atacate a dobândit autoritate de lucru judecat.
Orice hotărâre are putere de lucru judecat şi îşi produce efectele până la desfiinţarea ei, însă, în cazul hotărârilor instanţelor de fond care pot fi atacate cu recurs, puterea lucrului judecat este provizorie şi se consolidează, fie prin expirarea termenului de recurs, fie prin respingerea recursului.
Aşadar, instanţa de control judiciar constată că interesul A.N.F.P. este născut, actual şi legitim.
Excepţia nulităţii recursului pentru nemotivarea în drept este neîntemeiată şi va fi respinsă.
Din examinarea cererii de recurs instanţa de control judiciar constată că recurenta a indicat în petitul cererii motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile formulate fiind circumscrise acestui motiv, iar în raport cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., recursul declarat împotriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304 C. proc. civ., instanţa putând examina cauza sub toate aspectele.
Pe fondul cauzei, criticile recurentei-pârâte sunt întemeiate, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care se referă la cazul în care hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Astfel, instanţa fondului a fost sesizată de către reclamant cu o acţiune având ca obiect anularea avizului nefavorabil emis de A.N.F.P. şi comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008.
În cauza de faţă, avizul reprezintă o condiţie cerută de lege pentru promovarea în funcţie a funcţionarului public.
În primul rând, instanţa fondului, în mod greşit, a dispus anularea avizului, reţinând caracterul de act administrativ unilateral cu caracter individual al avizului, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată.
Avizele reprezintă operaţiuni administrative şi nu acte administrative, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, modificată, producătoare de efecte juridice, astfel că, în baza prevederilor art. 18 alin. (l) din aceeaşi lege, nu se poate cere instanţei anularea, ci numai obligarea autorităţii publice la emiterea acestora.
Dispunând anularea avizului nefavorabil emis de A.N.F.P., prima instanţă a pronunţat o soluţie nelegală, dată cu aplicarea greşită a legii.
În al doilea rând, potrivit art. 68 alin. (l) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, „în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, în condiţiile legii".
Potrivit art. 9 alin. (2) din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici, „promovarea, în condiţiile legii, a funcţionarilor publici încadraţi pe funcţii publice cu nivel de studii inferior, care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea, se face prin transformarea postului pe care aceştia sunt încadraţi, cu avizul A.N.F.P.", iar potrivit alin. (3), „Funcţionarii publici care absolvă o formă de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată, încadraţi pe funcţii publice cu nivel de studii inferior, se numesc, prin examen, într-o funcţie publică de execuţie".
În aceste condiţii, promovarea în clasă a funcţionarilor publici, conform art. 9 alin. (2) din O.G nr. 6/2007, pentru care este necesar avizul A.N.F.P., de natura celui a cărui anulare s-a cerut, este cea care priveşte pe funcţionarii publici de execuţie care dobândesc o diplomă de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea.
Sub acest aspect, legiuitorul nu lasă loc de interpretări, potrivit prevederilor imperative ale art. 68 alin. (l) din Legea privind Statutul funcţionarilor publici, republicată şi art. 9 alin. (2) din OG nr. 6/2007, transformarea postului ocupat de funcţionarul public, ca urmare a promovării examenului, putându-se face numai în situaţia în care funcţionarul public a dobândit o diplomă de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea (deci, ulterioară dobândirii calităţii de funcţionar public).
Aşadar, interpretarea dată de judecătorul fondului acestor dispoziţii legale este greşită şi cum, în cauză, însuşi intimatul-reclamant arată că obţinerea diplomei de licenţă este anterioară numirii în funcţia publică, nefiind îndeplinite cerinţele legale mai sus menţionate, avizul nefavorabil emis de A.N.F.P. şi comunicat prin adresa nr. 1425505 din 10 martie 2008, este legal.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia nulităţii recursului, iar în temeiul art. 312 alin. (l) teza I C. proc. civ., raportat la art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată, va admite recursul declarat de A.N.F.P., va modifica în parte sentinţa, în sensul că va respinge acţiunea faţă de pârâtele A.N.F.P. şi P. Tg. Cărbuneşti, ca nefondată şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de S.A.P.F.L. Dolj şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţiile lipsei de interes şi nulităţii recursului.
Admite recursul declarat de A.N.F.P. împotriva sentinţei civile nr. 171 din 07 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifica în parte sentinţa, în sensul că respinge acţiunea faţă de pârâtele A.N.F.P şi P. Tg. Cărbuneşti, ca nefondată.
Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de S.A.P.F.L. Dolj.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 08 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5492/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5621/2009. Contencios. Litigiu privind regimul... → |
|---|
