ICCJ. Decizia nr. 5738/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5738/2009
Dosar nr. 6310/1/2009
Şedinţa publică din 11 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 16 iunie 2009, pronunţată în dosarul nr. 4023/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta F.R.M., prin care solicita îndreptarea erorii materiale a sentinţei nr. 2481 din 16 octombrie 2007 a aceleiaşi instanţe, în sensul completării dispozitivului cu suma de 63470 lei, astfel cum a solicitat prin acţiune.
Pentru a pronunţa încheierea recurată, prima instanţă a reţinut că instanţa de judecată a pronunţat sentinţa ce face obiectul cererii de îndreptare, fără a cuantifica pretenţiile formulate de reclamantă, nici în dispozitiv nici în considerente. Or, reţine prima instanţă, menţionarea ulterioară a sumei ar echivala cu o completare a dispozitivului, ceea ce nu poate fi primit, cu atât mai mult cu cât, punctele de vedere ale părţilor cu privire la acest aspect, al cuantificării sumei datorate reclamantei, sunt diferite şi au fost luate în considerare la pronunţarea sentinţei nr. 1546/2009, de lămurire a dispozitivului sentinţei a cărei îndreptare este solicitată de reclamantă.
Împotriva încheierii din 16 iunie 2009, pronunţată în dosarul nr. 4023/2/2007 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vlll-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta, considerând-o netemeinică şi nelegală şi reiterând, în esenţă, argumentele invocate în faţa primei instanţe.
Examinând încheierea recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Astfel, aşa cum rezultă din cererea de îndreptare, formulată în faţa primei instanţe, precum şi din cererea de recurs şi din notele scrise depuse la dosar, temeiul juridic al cererii reclamantei îl constituie prevederile art. 281 alin. (l) C. proc. civ., conform cărora „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere".
Dispoziţiile legale citate se referă, aşadar, exclusiv la greşelile materiale, nefiind posibil ca, pe calea prevăzută de art. 281 C. proc. civ., să se pună în discuţie hotărârea în ceea ce priveşte aspectele sale referitoare la modul în care a fost soluţionată cauza.
În cauză, se constată, aşadar, că dispoziţiile hotărârii a cărei îndreptare o solicită recurenta-reclamantă nu constituie o eroare materială, în sensul prevederilor legale citate, ci rezultatul judecăţii, prima instanţă reţinând în mod corect că cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de recurentă nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 281 alin. (l) C. proc. civ. şi că menţionarea ulterioară a unei sume, aşa cum solicită recurenta, ar echivala cu o completare a dispozitivului.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins, ca nefondat, menţinându-se hotărârea criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta F.R.M. împotriva încheierii din 16 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VllI-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5736/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5739/2009. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
---|