ICCJ. Decizia nr. 766/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 766/2009
Dosar nr. 371/211/2008
Şedinţa publică din 12 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta P.C. a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Cluj – Napoca, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA şi SC L.C.S.F. SA, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate nulitatea absolută a donaţiei imobilului situat în Cluj - Napoca, constând din loc de casă, înscris în C.F. Cluj Napoca, pentru încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 813 şi art. 814 alin. (1) şi (2) C. civ., în sensul că acceptarea donaţiei făcute de reclamantă către pârâtul Statul Român nu a fost făcută prin act autentic şi nici nu a fost notificată reclamantei.
De asemenea, a solicitat anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministrul Industriilor, precum şi anularea parţială a actelor constitutive autentificate de B.N.P.B.M. din 13 iulie 2004 şi să dispună rectificarea tuturor cărţilor funciare mai sus menţionate, în restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară pentru imobilul în litigiu, prin radierea tuturor înscrisurilor efectuate în favoarea pârâţilor şi reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea sa.
Judecătoria Cluj - Napoca prin sentinţa civilă nr. 3966 din 16 mai 2006 a admis acţiunea formulată de reclamanta P.C., constatând nulitatea absolută a donaţiei imobilului situat în Cluj - Napoca a dispus rectificarea tuturor cărţilor funciare mai sus menţionate în restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară a imobilului în litigiu, prin reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei şi radierea tuturor înscrisurilor subsecvente.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii Statul Român prin Consiliul Local Cluj Napoca, SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA, apeluri care au fost admise prin Decizia nr. 395/ A din 28 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 2148/211/2006.
În considerentele deciziei s-a statuat că prima instanţă urmează să soluţioneze excepţia de necompetentă privind petitul referitor la anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca sub nr. 11413/211/2007.
Prin încheierea pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în şedinţa publică din 14 ianuarie 2008, s-a dispus disjungerea petitului nr. 2 al acţiunii şi formarea unui dosar cu număr nou având ca obiect acest petit.
S-a format astfel, Dosarul nr. 371/211/2008, iar la termenul din 14 ianuarie 2008, pârâtele au invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Cluj - Napoca.
Faţă de obiectul acţiunii, respectiv anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâtă şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.
Astfel sesizată, Curtea de Apel Cluj, prin încheierea din 19 septembrie 2008 în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării acţiunii, până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 11413/211/2007 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj - Napoca, întrucât soluţionarea cauzei care are ca obiect anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis de Ministerul Industriilor depinde de soluţia ce se va da în acest dosar, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a donaţiei imobilului situat în Cluj-Napoca, loc de casă în suprafaţă de 197 mp.
Împotriva încheierii de suspendare din data de 19 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 371/211/2008 de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA, invocând dispoziţiile art. 3041, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
Recurentele au susţinut, în esenţă, că încheierea recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii întrucât, deşi s-a respins iniţial cererea de suspendare, instanţa de fond a revenit asupra acesteia deşi soluţia nu se mai putea schimba decât în calea de atac, dacă se uza de aceasta împotriva încheierii.
De asemenea, instanţa avea obligaţia conform art. 137 C. proc. civ., de a soluţiona cu prioritate excepţiile invocate de recurente, respectiv: excepţia prematurităţii acţiunii ca urmare a neefectuării procedurii prealabile, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi în subsidiar, excepţia tardivităţii acţiunii, excepţii care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând recursul formulat, în raport de motivele de recurs, apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Se constată faptul că la termenul din 19 septembrie 2008, s-a solicitat de intimatul - reclamant P.C., suspendarea judecăţii în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., această cerere fiind pusă în dezbaterea părţilor.
La aceeaşi dată, instanţa a pus în discuţia părţilor şi excepţiile referitoare la tardivitatea formulării acţiunii, respectiv prescripţia dreptului la acţiune, a lipsei plângerii prealabile.
Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, deci implicit cu cele ale art. 137 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Pentru că priveşte o cerinţă pentru declanşarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instanţei, excepţia lipsei procedurii prealabile este o excepţie de fond, la fel fiind şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.
Prin urmare, instanţa de fond, în raport de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., trebuia să se pronunţe mai întâi asupra acestor excepţii, pe care le-a şi pus în dezbaterea părţilor.
Neprocedând în acest sens, devin incidente prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cererea de suspendare, în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. nu putea fi soluţionată înaintea rezolvării acestor excepţii.
În concluzie, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I, art. 316 coroborat cu art. 282 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 20, respectiv art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va admite recursul, se va casa încheierea atacată şi se va trimite cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC L.C.S.C. SA, SC L.C.S.I. SA, SC L.C.S.F. SA împotriva încheierii din 19 septembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează încheierea atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 765/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 775/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
