ICCJ. Decizia nr. 111/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 111/2010
Dosar nr. 2308/2/2009
Şedinţa publică de la 15 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta D.P.C. a chemat în judecată pe pârâtul C.S.M. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună:
- anularea pct. d din procesul - verbal de stabilire a baremului definitiv pentru Tribunal, Drept Procesual civil, proba practică, din data de 7 octombrie 2008, cu consecinţa fie a menţinerii baremului iniţial, fie a modificării baremului, în sensul anulării întrebării nr. 7 din grila 2, Tribunal, Drept Procesual civil, proba practică;
- obligarea pârâtului la includerea reclamantei pe lista judecătorilor promovaţi efectiv într-o funcţie de execuţie la Tribunalul Braşov, ca urmare a susţinerii examenului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, organizat de pârât în data de 5 octombrie 2008, ca unică modalitate de reparare a pagubei ce i-a fost cauzată prin procesul-verbal anterior individualizat.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor din data de 5 octombrie 2008 şi că a optat pentru un loc în cadrul Tribunalului Braşov, instanţă pentru care au fost scoase la concurs un număr de 3 locuri.
Reclamanta a menţionat că media finală pe care a obţinut-o în urma soluţionării contestaţiilor la barem a fost de 8,85, situându-se pe locul 7 în lista candidaţilor care au optat pentru un loc la Tribunalul Braşov.
În plus, reclamanta a susţinut faptul că, înainte de soluţionarea contestaţiilor la baremul de notare pentru Tribunal, Drept Procesual civil, proba practică, se situa pe locul 2, loc care îi permitea promovarea efectivă la instanţa pentru care a optat.
Reclamanta a apreciat că modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la baremul de notare i-a cauzat un real prejudiciu, întrucât aceasta s-a făcut prin încălcarea flagrantă a Regulamentului de concurs.
În concret, reclamanta a arătat că, potrivit baremului iniţial, la întrebarea 7 din grila 2 (aceeaşi cu întrebările 7 din grila 1, 8 din grila 3 şi 7 din grila 4) Tribunal, Drept Procesual civil, proba practică, s-a afişat ca răspuns corect cel de la punctul C.
În urma contestaţiilor la barem, prin pct. d din procesul - verbal contestat, s-a modificat baremul, stabilindu-se ca fiind două răspunsuri corecte, respectiv cel de la lit. b) şi cel de la lit. c).
În opinia reclamantei, această modalitate de rezolvare a contestaţiilor formulate în ceea ce priveşte această întrebare din grilă a fost greşită din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, reclamanta apreciază că s-a încălcat regula de bază adusă la cunoştinţă cu ocazia prezentării subiectelor, în sensul că doar unul dintre răspunsuri putea fi corect şi nu mai multe, după cum s-a stabilit prin baremul definitiv.
În al doilea rând, reclamanta susţine că s-au apreciat ca fiind corecte atât răspunsul C - care prevede „admite apelul” - cât şi răspunsul B - care prevede „respinge apelul” - ori aceste două răspunsuri sunt în mod evident diametral opuse, motiv pentru care ambele nu pot fi apreciate ca fiind corecte.
În al treilea rând, reclamanta arată că, speţa în discuţie, atât în doctrină cât şi în practică, a primit rezolvări neunitare, fiind controversată, motiv pentru care alegerea acesteia printre subiectele de examen încalcă metodologia I.N.M. privind elaborarea subiectelor de concurs, care prevede evitarea subiectelor controversate.
În concepţia reclamantei, incapacitatea organizatorilor de a alege subiecte clare şi necontroversate, care să poată constitui un mod obiectiv de apreciere a cunoştinţelor candidaţilor, nu poate fi remediată prin încălcarea şi a altor reguli ale concursului, după cum s-a întâmplat în cazul de faţă.
În plus, reclamanta a arătat că rezolvarea corectă a situaţiei ivite ar fi impus anularea întrebării contestate şi punctarea tuturor candidaţilor, împrejurare care ar fi avut drept consecinţă obţinerea de către aceasta a mediei finale de 9,35, medie care i-ar fi asigurat promovarea pe funcţia de execuţie.
În fine, reclamanta a susţinut că, temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată, a formulat contestaţie administrativă împotriva procesului - verbal prin care au fost soluţionate contestaţiile la barem şi, drept răspuns, a primit hotărârea Plenului C.S.M. nr. 1211/2008 prin care au fost validate rezultatele examenului de promovare.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu se contestă un act administrativ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2284 din 29 mai 2009, a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantei.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, faptul că procesul-verbal întocmit de comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare nu este un act administrativ, în sensul Legii nr. 554/2004, modificată, nefiind emis de o autoritate publică, el reprezentând doar un act preparator emiterii actului administrativ.
În conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin. (2) din legea anterior arătată, actele şi operaţiunile administrative care au stat la baza emiterii unui act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege, pot fi supuse controlului de legalitate împreună cu actul final care, în speţa de faţă, este actul administrativ de validare a rezultatelor concursului.
Împotriva sentinţei mai sus arătate a declarat recurs reclamanta, care a solicitat casarea acesteia şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunii.
În dezvoltarea căii extraordinare de atac, care nu a fost structurată pe motive de recurs, după cum impun prevederile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., recurenta realizează o prezentare situaţiei de fapt, precum şi a criticilor de nelegalitate cu privire la procesul-verbal de stabilire a baremului definitiv (a se vedea filele 2 - 7 dosar).
Recurenta arată că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată, întrucât acest text legal nu condiţionează în mod expres atacarea operaţiunilor administrative de atacarea actului administrativ final pe care îl fundamentează.
În optica recurentei, o atare condiţionare, cel puţin în speţa de faţă, nu poate fi acceptată şi pentru motivul că ar echivala cu imposibilitatea invocării în termen a nelegalităţii respectivelor operaţiuni administrative deoarece, în cadrul procedurii de emitere a hotărârii de validare a concursului, Plenul C.S.M. nu are competenţa de a analiza criticile formulate împotriva proceselor-verbale de soluţionare a contestaţiilor la barem, din acest punct de vedere hotărârea C.S.M. având un caracter formal.
De asemenea, recurenta susţine că nu a solicitat în mod expres anularea hotărârii Plenului C.S.M. de validare a concursului, dar a cerut modificarea sau completarea acestuia, prin includerea sa pe lista judecătorilor promovaţi efectiv într-o funcţie de execuţie la Tribunalul Braşov.
Intimatul C.S.M. a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat (filele 14 - 17 dosar).
Analizând sentinţa recurată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată.
După cum s-a relevat anterior, obiectul prezentei cauze este reprezentat de anularea pct. D din procesul - verbal de stabilire a baremului definitiv pentru Tribunal, Drept procesual civil, proba practică, din data de 7 octombrie 2008, cu consecinţa fie a menţinerii baremului iniţial, fie a modificării baremului, în sensul anulării întrebării nr. 7 din grila 2, Tribunal, Drept Procesual civil, proba practică şi obligarea intimatului la includerea recurentei pe lista judecătorilor promovaţi efectiv într-o funcţie de execuţie la Tribunalul Braşov.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată; interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Ca atare, o primă condiţie pentru promovarea unei acţiuni în contencios administrativ este aceea ca actul atacat să fie un act administrativ.
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea anterior arătată, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice (...).
În mod corect, prima instanţă a apreciat că procesul - verbal întocmit de comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare nu este un act administrativ, ci un act premergător emiterii unui asemenea act.
În baza art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, în cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, C.S.M. dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi, această hotărâre reprezentând actul administrativ de validare a rezultatelor concursului.
De altfel, Înalta Curte are o jurisprudenţă constantă în a considera că actele preparatorii, indiferent de caracterul lor, nu au calitatea de acte administrative, conform Legii nr. 554/2004.
Înalta Curte apreciază că prima instanţă a realizat o interpretare corectă a dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată, în sensul că actele şi operaţiunile administrative care au stat la baza emiterii unui act administrativ nu pot fi supuse controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ decât împreună cu actul final.
În altă ordine de idei, instanţa de control judiciar reţine că, în raport de prevederile art. 11 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006, examinarea contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv intră în atribuţiile Comisiei de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor.
Criticile referitoare la modul de elaborare a subiectelor şi de rezolvare a contestaţiilor nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ, întrucât acestea se află în atribuţiile comisiei anterior arătate.
De altfel, C.E.D.O. a statuat în jurisprudenţa sa faptul că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii se apropie de un examen şcolar sau universitar, îndepărtându-se, astfel, de garanţiile instituite de art. 6 parag. 1 din C.E.D.O. (decizia San Juan c/France, din 28 februarie 2002, în Recueil 2002-III, p. 533).
În consecinţă, faţă cele anterior expuse, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., raportat la 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ, modificată, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D.P.C. împotriva sentinţei civile nr. 2284 din 29 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 110/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 112/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
---|