ICCJ. Decizia nr. 1135/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1135/2010
Dosar nr. 2545/54/2008
Şedinţa publică din 2 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 3 decembrie 2008 şi înregistrată sub nr. 2545/54/2008 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta M.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (în prezent Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale), anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale pentru perioada 1 ianuarie 2007 – noiembrie 2007.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că, la data de 29 mai 2008, a avut loc evaluarea sa, stabilindu-se nota finală de 1,25.
S-a susţinut că împotriva raportului de evaluare, reclamanta a formulat contestaţie în termen de 5 zile, conform dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din HG nr. 749/1998.
A mai arătat reclamanta că nici până în prezent contestaţia sa nu a fost soluţionată cu toate că pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse avea obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea acesteia să procedeze la soluţionare.
La data de 16 ianuarie 2009, pârâtul Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale a formulat întâmpinare, în cuprinsul căruia a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova.
Prin sentinţa nr. 176 din 12 mai 2009, Curtea de Apel Craiova a respins, ca neîntemeiată, excepţia necompetenţei materiale ce a fost invocată de pârâtul Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale; a admis acţiunea formulată de reclamanta M.G., a anulat fişa de evaluare a performanţelor individuale ale acesteia pentru perioada 1 ianuarie 2007 - noiembrie 2007, întocmită de către pârâta A.N.O.F.M., a obligat pârâta să întocmească o nouă fişă de evaluare a activităţii reclamantei pentru perioada ianuarie 2007 – noiembrie 2007; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, respingând acţiunea faţă de acesta şi a obligat pârâta A.N.O.F.M. la plata către reclamantă a sumei de 1190 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova, Curtea a apreciat că actul administrativ contestat emană de la un organ central.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de acelaşi pârât, Curtea a reţinut că raportul de evaluare contestat a fost întocmit de A.N.O.F.M., Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale neavând calitate procesuală în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, Curtea a reţinut că actul administrativ atacat este nemotivat, motivarea reprezentând o obligaţie generală a autorităţii publice, aplicabilă oricărui act administrativ.
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs pârâta A.N.O.F.M., solicitând casarea şi, pe fondul cauzei, respingerea acţiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată.
În motivarea recursului s-a apreciat că în mod eronat instanţa de fond a reţinut, drept unic argument în favoarea anulării fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale intimatei-reclamante, faptul că nu s-a motivat în detaliu calificativul acordat în baza criteriilor de evaluare din HG nr. 749/1998, în condiţiile în care prevederile metodologiei invocate nu reglementează o atare obligaţie, iar fişa de evaluare a fost întocmită conform modelului prevăzut în anexa 3 a respectivei metodologii.
Conform susţinerilor recurentei, la evaluarea performanţelor profesionale ale intimatei au fost avute în vedere criteriile expres prevăzute la art. 17 din această metodologie, a căror descriere este prevăzută în anexa 4, precum şi neregulile constatate cu prilejul controalelor efectuate de către personalul A.N.O.F.M. şi reclamaţiile primite din partea altor instituţii, pe baza cărora s-a constatat capacitatea necorespunzătoare a acesteia de a coordona şi conduce activitatea C.R.F.P.A. Dolj.
S-a precizat, totodată, că directorii şi directorii adjuncţi ai centrelor regionale de formare profesională a adulţilor din subordinea A.N.F.O.M. sunt numiţi prin ordin al preşedintelui A.N.O.F.M. şi au stabilite cu această instituţie raporturi de muncă exercitate în temeiul unor contracte individuale de muncă, în considerarea dispoziţiilor art. 22 alin. (3), art. 40 şi art. 41 alin. (2) din Legea nr. 202/2006, republicată şi art. 34 alin. (3) din Statutul A.N.O.F.M., aprobat prin HG nr. 1610/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
A fost învederat şi faptul că, prin sentinţa nr. 229 din 18 septembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, devenită irevocabilă prin Decizia nr. 2188 din 10 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă contestaţia intimatei-reclamante împotriva Ordinului nr. 529/2007 prin care s-a constatat necorespunderea profesională a acesteia şi s-au dispus măsurile corespunzătoare, în temeiul prevederilor art. 55 lit. c), corelate cu cele ale art. 58 alin. (1), art. 61 lit. d) şi art. 64 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, iar contestaţia în anulare exercitată de aceasta împotriva deciziei nr. 2188 din 10 aprilie 2009 a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 5897 din 17 decembrie 2009, pronunţată în dosarul nr. 345571/2009.
Recursul este fondat.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că subzistă în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea greşită a legii, pentru considerentele în continuare arătate.
Reclamanta-intimată M.G. a deţinut funcţia de director al C.R.F.P.A. Dolj până în luna noiembrie 2007, când, ca urmare a constatării necorespunderii sale profesionale, pentru postul respectiv, a fost emis Ordinul nr. 529/2007, a cărui legalitate a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, devenind incidente în situaţia acesteia prevederile art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea A.N.O.F.M., personalul acesteia şi al unităţilor din subordine este format din funcţionarii publici şi salariaţi încadraţi pe bază de contract individual de muncă, iar potrivit art. 34 alin. (3) din Statutul A.N.O.F.M., aprobat prin HG nr. 1610/2006, cu modificările şi completările ulterioare, personalul centrelor regionale de formare profesională a adulţilor este încadrat pe bază de contract individual de muncă, potrivit legii, fiind salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar. Conducerea acestor centre regionale se exercită de directori şi directori adjuncţi numiţi de preşedintele A.N.O.F.M., astfel cum rezultă din prevederile art. 40 şi art. 41 alin. (2), corelate cu cele ale art. 22 alin. (3) din Legea anterior menţionată.
În raport cu aceste condiţii specifice de desfăşurare a raporturilor de muncă, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantei pentru perioada 1 ianuarie 2007 – noiembrie 2007 s-a realizat potrivit metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite, aprobată prin HG nr. 749/1998, cu completările ulterioare, nefiind contestată de altfel aplicabilitatea acestei metodologii în situaţia dată.
Actele dosarului atestă faptul că evaluarea contestaţiei s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor acestei metodologii, fiind avute în vedere atât fişa postului cât şi criteriile de evaluare prevăzute în mod expres la art. 17, a căror descriere este cuprinsă în anexa 4 la această metodologie, astfel cum se specifică la art. 12.
Pe baza acestor elemente, procedurile de evaluare au parcurs etapele prevăzute la art. 18 şi 19, iar fişa de evaluare a fost întocmită conform modelului prevăzut în anexa 3.
Ca atare, în mod greşit s-a reţinut nelegalitatea fişei de evaluare raportat doar la faptul că nu s-a motivat în detaliu calificativul acordat, o atare cerinţă nefiind impusă de această metodologie.
Susţinerile reclamantei în sensul că nu au fost parcurse etapele de evaluare prevăzute la art. 11 din HG nr. 749/1998 nu pot fi primite, respectivele etape fiind în realitate cele detaliate în aceeaşi metodologie la Secţiunile I-IV ale cap. III, astfel încât nu era necesară reluarea lor într-un eventual act cu caracter intern al instituţiei recurente.
De altfel, etapa urmăririi şi controlului rezultatelor evaluării şi a determinării evoluţiei performanţelor profesionale nu poate fi decât ulterioară celei de măsurare şi evaluare a acestora, rezultatele obţinute din evaluări putând fi evaluate în scopul pregătirii şi perfecţionării personalului, recrutării/selectării acestuia la elaborarea sau realizarea unor proiecte, determinării evoluţiei în timp a performanţelor profesionale şi distribuirii fondului de salarii, în condiţiile prevăzute de art. 24, corelat cu art. 16 din aceeaşi metodologie.
Celelalte aspecte invocate în acţiune, circumscrise unei greşite determinări a punctajului exced controlului de legalitate realizat de instanţă, aprecierea în concret a performanţelor profesionale şi stabilirea respectivului punctaj constituind atributul exclusiv al persoanelor abilitate de lege să participe la procesul de evaluare.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (3), corelat cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va admite recursul şi va modifica, în tot, sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanta M.G., ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.N.O.F.M. împotriva sentinţei nr. 1176 din 12 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică, în parte, sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta M.G. în contradictoriu cu A.N.O.F.M. ca fiind neîntemeiată, incluzând şi solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1131/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1137/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
