ICCJ. Decizia nr. 1197/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1197/2010
Dosar nr. 252/32/2009
Şedinţa publică din 3 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 mai 2009 şi completată prin cererile depuse la 28 mai 2009 şi la 25 iunie 2009, reclamantul I.R. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâţii A.N.F.P. şi P.C. Borleşti, să se dispună anularea hotărârii comisiei de concurs, prin care a fost respins dosarul său de participare la concursul organizat pentru numirea în funcţia de secretar al comunei Borleşti, judeţul Neamţ, concurs organizat de A.N.F.P., în perioada 4 – 6 mai 2009, anularea hotărârii comisiei de contestaţii prin care i-a fost respinsă contestaţia înregistrată sub nr. 1891882 din 29 aprilie 2009 la A.N.F.P., suspendarea dispoziţiei emisă de Primăria comunei Borleşti pentru numirea unei alte persoane în funcţia de secretar al comunei, suspendarea avizului dat de A.N.F.P. în acest scop şi constatarea nelegalităţii dispoziţiei nr. 239 din 25 mai 2009 a P.C. Borleşti în raport de prevederile art. 2531 C. proc. civ., penal privind conflictul de interese şi a dispoziţiei nr. 163 din 21 martie 2008 emisă de acelaşi pârât.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în anul 2000, a fost numit funcţionar public şi în luna august 2007 a absolvit cursurile Facultăţii de Management Administraţie Publică din cadrul A.S.E. Bucureşti, astfel că îndeplinea condiţia impusă de lege cu privire la vechimea minimă în specialitatea studiilor pentru a participa la concursul organizat în vederea ocupării funcţiei de secretar al comunei Borleşti, judeţul Neamţ. Reclamantul a susţinut că, în mod nelegal, dosarul său a fost respins de comisia de concurs, iar comisia de contestaţii a respins de asemenea contestaţia depusă la A.N.F.P.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat încheierea din 11 iunie 2009, prin care a respins pentru lipsa interesului actual cererile de suspendare a hotărârii comisiei de concurs şi a hotărârii comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a dispoziţiei nr. 239 din 25 mai 2009 emisă de P.C. Borleşti şi a avizului dat în acest scop de A.N.F.P.
Prin încheierea din 27 august 2009, a fost disjunsă cererea completatoare formulată pentru constatarea nelegalităţii dispoziţiei nr. 239 din 25 mai 2009 şi a dispoziţiei nr. 163 din 21 martie 2008 emise de P.C. Borleşti.
Aceeaşi instanţă a pronunţat sentinţa nr. 120 din 3 septembrie 2009, prin care a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamant, cu motivarea că, la data concursului organizat de A.N.F.P. pentru funcţia de secretar al comunei Borleşti, judeţul Neamţ, reclamantul nu îndeplinea condiţia minimă de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de recrutare şi anume, 2 ani vechime în specialitatea studiilor, cum se prevede în art. 57 alin. (6) din Legea nr. 188/1999.
Din coroborarea acestui text de lege cu dispoziţiile art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instanţa de fond a reţinut că vechimea în specialitatea studiilor trebuie să fi fost dobândită într-o funcţie pentru care exista cerinţa unor studii superioare juridice ori administrative.
Această condiţie s-a considerat că nu a fost îndeplinită de reclamant la data concursului, când nu erau împliniţi doi ani de la data promovării examenului de licenţă în ştiinţe administrative, ca una din cele două specializări prevăzute de art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Potrivit acestui text de lege, introdus prin Legea nr. 131/2008, perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupă funcţia de secretar, precum şi funcţii de conducere din aparatul propriu de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitate.
În cauză, s-a avut în vedere că, reclamantul nu are studii juridice şi a ocupat o perioadă de 2 ani funcţii de execuţie şi nu funcţii de conducere în aparatul propriu de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul şi a solicitat casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Recurentul a susţinut că hotărârea instanţei de fond cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii deduse judecăţii, pentru că instanţa de fond a analizat condiţia vechimii în specialitatea studiilor în raport de prevederile art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, care nu sunt aplicabile în cauză şi nu a avut în vedere reglementarea din Legea nr. 188/1999, în baza căreia a fost numit funcţionar public, inspector clasa I prin Decizia nr. 27 din 20 decembrie 2000 a O.C.A.O.T.A. Neamţ.
Hotărârea instanţei de fond a fost criticată şi pentru interpretarea greşită a actului dedus judecăţii, precum şi pentru schimbarea naturii ori înţelesului lămurit şi neîndoielnic al acestuia, arătându-se că nu au fost soluţionate excepţiile invocate de A.N.F.P. şi nu au fost administrate probele solicitate cu interogatoriu şi martori, în vederea verificării din oficiu a respectării prevederilor art. 50 alin. (1) HG nr. 611/2008, conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ.
Recurentul a considerat, de asemenea, că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea legii şi aplicarea greşită a legii în acest caz, pentru că nu i-a fost recunoscut dreptul legitim de participare la concurs, în conformitate cu prevederile art. 52 din Constituţia României şi art. 1 din Protocolul nr. 12 al C.E.A.D.O. Sub acest aspect, s-a arătat că instanţa de fond trebuia să dispună trimiterea dosarului de concurs al recurentului spre verificare la A.N.F.P., întrucât comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor nu au analizat documentaţia depusă pentru participarea la concurs.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Recurentul I.R. s-a înscris la concursul de recrutare organizat în zilele de 4 mai 2009 şi 6 mai 2009 de A.N.F.P. pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de secretar al comunei Borleşti, judeţul Neamţ, dar dosarul său de concurs a fost respins la proba de selecţie a dosarelor, constatându-se că nu este îndeplinită condiţia de minimum 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform acestei reglementări, condiţiile specifice pe care candidaţii aveau obligaţia să le îndeplinească pentru admiterea la etapa selecţiei dosarelor de înscriere erau studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul juridic sau administraţie publică şi vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice de minimum 2 ani.
Din analiza dosarului de înscriere a recurentului la concurs în cadrul primei etape de selecţie a dosarelor, atât comisia de concurs, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au constatat întemeiat că nu sunt îndeplinite cele două cerinţe cumulative prevăzute de lege, deoarece studiile superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă în domeniul administraţiei publice au fost absolvite în luna august 2007 şi la data selecţiei, 29 aprilie 2009, nu era îndeplinită condiţia referitoare la vechimea în specialitatea studiilor de minimum 2 ani.
Faţă de situaţia concretă a recurentului, instanţa de fond a interpretat corect atât actele administrative deduse judecăţii, cât şi prevederile legale referitoare la condiţiile de participare la concurs, pronunţând în mod legal şi temeinic soluţia de respingere a acţiunii în anulare, pentru că nu au fost dovedite motivele de nelegalitate invocate în susţinerea acesteia.
Considerentele hotărârii atacate corespund elementelor de fapt şi de drept avute în vedere la emiterea actelor de respingere a dosarului depus de recurentul-reclamant, astfel că sunt nefondate criticile din recurs privind motivarea contradictorie şi interpretarea greşită a legii de către instanţa de fond.
De asemenea, nu poate fi reţinut critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., dat fiind că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa de fond a exercitat rol activ, solicitând depunerea tuturor documentelor necesare unei corecte soluţionări a pricinii. În acest context, s-a apreciat judicios că nu se impunea administrarea probei cu interogatoriu şi audiere de martori în prezentul litigiu, care vizează exclusiv analiza dosarelor de participare ale candidaţilor şi documentaţia de organizare şi de desfăşurare a concursului pentru ocuparea unei funcţii publice.
Recurentul a invocat neîntemeiat şi încălcarea dispoziţiilor art. 52 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr. 12 al C.E.A.D.O., pentru că la data concursului organizat de A.N.F.P., nu era titularul dreptului de participare, drept recunoscut de lege numai candidaţilor care îndeplineau cele două condiţii cumulative prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu privire la nivelul studiilor şi la vechimea minimă de 2 ani în specialitatea studiilor necesare funcţiei publice.
Pentru motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.R. împotriva sentinţei civile nr. 120 din 3 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1196/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1201/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
