ICCJ. Decizia nr. 1822/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1822/2010

Dosar nr. 378/36/2009

Şedinţa publică din 29 martie 2011

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.

La data 18 martie 2009 reclamanta comuna Agigea prin Primar a învestit Curtea de Apel Constanţa cu o acţiune formulată în contradictoriu cu Guvernul României, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, C.N.A.C.N. SA Constanţa solicitând anularea parţială a menţiunilor din anexa 16 - poziţia MF 33595 a M.G. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - în ceea ce priveşte apartenenţa la domeniul public al statului al activelor : Bieful II situat între ecluza Cernavodă şi Agigea; depozitul de pământ în suprafaţă de 7,20 ha, depozit de pământ în suprafaţă de 54 ha, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii a arătat reclamanta că în temeiul unui proces-verbal încheiat la 22 martie 1990 între D.G.A.I.A. / U.J.T.L. şi comuna Agigea s-a realizat predarea-primirea unei suprafeţe de 100 ha reprezentând păşune, reprezentând parcelele A387/4, 396, 387/2, 394, 391, 388/1, 433/2, 443/5, 387, 386/2, 399/3, 181/1, 418/3, 419/6, 181/2 şi 14 ha de-a lungul Canalului Dunărea - Marea Neagră.

Ulterior, prin Ordinul 32/94 al Prefectului Judeţului Constanţa s-a reconstituit islazul comunei Agigea - în suprafaţă de 130 ha.

În perimetrul acestei suprafeţe de teren,menţionată mai sus, a arătat reclamanta că se regăsesc şi activele depozit de pământ, Agigea C, depozit de pământ gmd.

Iniţial, aceste suprafeţe de teren au fost preluate de Administraţia Canalului Dunărea Marea Neagră, în vederea organizării de şantier pentru obiectivul Canalul Dunărea Marea-Neagră.

Operaţiunea juridică a preluării a constat în acordarea gratuită a dreptului de folosinţă asupra acestora, fără a se realiza procedurile de expropriere prin scoaterea din circuitul agricol, conform Decretului nr. 17/1981 şi Decretului nr. 91/1982.

A arătat reclamanta că deşi la finalizarea lucrărilor (în anul 1984) suprafeţele de teren preluate urmau a fi restituite comunei Agigea, astfel că nerealizându-se acest lucru activele au fost expropriate din domeniul privat al comunei Agigea şi transferate în domeniul public al statului în mod nelegal şi abuziv - fără dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare pe calea căreia a invocat tardivitatea formulării acţiunii.

Prin sentinţa nr. 183/CA din 18 mai 2010 Curtea de Apel Constanţa a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta comuna Agigea prin Primar.

Pentru a pronunţa această hotărârea, Curtea a reţinut că demersul reclamantei nu este întemeiat atâta vreme cât bunurile ce fac obiectul actului administrativ contestat în speţă sunt parte integrantă a obiectivului de investiţie canalul Dunăre Marea Neagră, iar atestarea acestora ca aparţinând domeniului public al statului s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Legii 213/1998, respectiv prin emiterea unei hotărâri de Guvern, la emiterea căreia s-au respectat atât dispoziţiile constituţionale cât şi cele prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Hotărârea contestată a fost adoptată de Executiv prin însuşirea proiectului iniţial, de la acea dată, de Ministerul Finanţelor Publice, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale cu atribuţii şi competenţe în acest domeniu.

La elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizelor şi prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, aprobat prin HG nr. 50/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la acea dată. Proiectul a fost avizat de către Ministerul Justiţiei, care potrivit art. 8 alin. (6) din Regulamentul mai sus menţionat „ avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalităţii, încheind succesiunea operaţiunilor din etapa de avizare".

Art. 20 din Legea nr. 213/1998 prevede, la alin. (1), că „ Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se întocmeşte, după caz, de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de autorităţile publice centrale care au în administrare asemenea bunuri", iar la alin. (2) Centralizarea inventarului menţionat la alin. (1) se realizează de către Ministrul Finanţelor şi se supune spre aprobare Guvernului.

In temeiul acestor dispoziţii, ministerele, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice care aveau în administrare bunuri aparţinând domeniului public al statului, au reactualizat inventarele acestor bunuri şi l-au transmis, spre centralizare, Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Astfel cum reiese şi din Nota de Fundamentare ce a însoţit proiectul actului administrativ atacat, de la data intrării în vigoare a HG nr. 2060/2004 şi până la adoptarea HG nr. 1705/2006, în inventarele bunurilor din domeniul public al statului au intervenit modificări ca urmare a mişcărilor şi transferurilor de bunuri în/ din domeniul public al statului, care nu fuseseră operate la momentul efectuării acestora în inventarele depuse şi aprobate de către ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice care aveau în administrare asemenea bunuri.

Imobilul în discuţie a fost inventariat ca aparţinând domeniului public al statului, figurând, succesiv, în anexele la hotărârile de Guvern pentru aprobarea inventarelor bunurilor ce aparţin domeniului public al statului ( din anul 2000 până în prezent) - în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Potrivit susţinerilor pârâtelor, persoanele fizice care au fost expropriate cu ocazia edificării Canalului Dunăre - Marea Neagră, au primit despăgubiri iar cei nemulţumiţi au formulat notificări în temeiul Legii nr. 10/2001.

A arătat şi dovedit pârâta CN A.C.N. SA că a acordat despăgubiri persoanelor expropriate la data începerii construirii canalului navigabil şi care au formulat notificări în temeiul Legii 10/2001 , iar în unele cazuri încă mai analizează cererile de acordare de despăgubiri primite ulterior .

Un alt aspect susţinut şi necontestat de către pârâta C.N. A.C.N. SA este şi acela conform cu care odată cu exproprierea bunurilor respective, majoritatea proprietarilor au fost despăgubiţi de statul român încă de la momentul la care au fost deposedaţi.

Cererea reclamantei apare ca nefondată şi din perspectiva faptului că nu s-a făcut dovada că activele menţionate s-ar fi aflat în proprietatea privată a comunei Agigea.

Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs Comuna Agigea prin Primar.

Înalta Curte sesizată cu soluţionarea acestei cauze, mai înainte de a cerceta motivele invocate, constată că recurenta-reclamantă a formulat o cerere de renunţare la judecată.

Manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, care nu este supusă cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

Văzând dispoziţiile prevăzute de art. 246 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunţa oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă şi având în vedere dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecarea recursului declarat de Comuna Agigea prin Primar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Ia act de renunţarea la judecarea recursului declarat de comuna Agigea prin Primar împotriva sentinţei nr. 183/CA din 18 mai 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1822/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs