ICCJ. Decizia nr. 212/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 212/2010
Dosar nr. 432/59/200.
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1960 din 23 iunie 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de revizuire formulată de D.L.I. împotriva deciziei civile nr. 532 din 02 aprilie 2009 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul de recurs nr. 1944.1/115/2008.
În esenţă, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a reţinut că motivul de revizuire invocat de revizuentul D.L.I. întemeiat pe faptul că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra excepţiei tardivităţii recursului, nu reprezintă un „lucru cerut" în sensul prevederilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Împotriva deciziei nr. 1960 din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs revizuentul D.L.I., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Înainte de a proceda la analiza motivelor de recurs, Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuentul D.L.I. este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora „hotărârea asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită", cu referire la dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., Decizia nr. 1960 din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea pronunţată în recurs (care a format obiectul revizuirii şi care este Decizia nr. 532 din 02 aprilie 2009 pronunţată de aceeaşi instanţă în soluţionarea unui recurs).
Or, în cauză, se atacă cu recurs o hotărâre prin care a fost soluţionată cererea de revizuire formulată împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora pot fi atacate cu recurs „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţionale".
Pe cale de consecinţă, recursul declarat de D.L.I. împotriva deciziei nr. 1960 din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, echivalează cu exercitarea căii de atac a recursului împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 328 alin. (1) cu referire la art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile menţionate, recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.L.I. împotriva deciziei nr. 1960 din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2119/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2120/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
