ICCJ. Decizia nr. 2123/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2123/2010
Dosar nr. 378/33/200.
Şedinţa publică din 27 aprilie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 772 din 12 decembrie 2008, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi, pe fond a respins, de asemenea, acţiunea formulată de reclamanţii A.E., E.A., C.A., A.C., C.D.P., C.V., D.A., G.F., G.V., I.L., M.V., ş.a., şi F.O.C. din Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, SC E.O.N.G. România" SA şi SC E.O.N.G.D. SA.
A fost respinsă totodată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de F.G.A.M., V.G.I., I.Z. şi S.I.
În acest sens instanţa a reţinut că, prin acţiunea lor, reclamanţii au solicitat anularea, ca nelegală şi netemeinică a hotărârii nr. 38 din 9 ianuarie 2008, emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu consecinţa constatării caracterului discriminatoriu, defavorizat şi cauzator de prejudicii, a determinării şi calculării de către furnizorul SC E.O.N.G. România SA, a consumului de gaz în perioada 2005 august 2007, în privinţa tuturor cetăţenilor din Cluj - Napoca, obligarea la restabilirea situaţiei anterioare discriminării, prin restituirea către fiecare reclamant a sumelor injust încasate în perioada 2005,2006 şi 2007, precum şi obligarea pârâtei la calculul şi determinarea consumului de gaz metan potrivit criteriilor şi modului de calcul aplicat pentru cei peste 99% dintre consumatorii municipiului, respectiv, la cantitatea indicată de indexul volumetric mecanic, cu cheltuieli de judecată.
Instanţa admis, în principiu, cererile de intervenţie în interes propriu formulate în cauză, precum şi cererea reclamanţilor de extindere a acţiunii faţă de SC E.O.N.G. D. SA, constatând că divizarea parţială a pârâtei SC E.O.N.G. România SA, în aprilie 2007 şi menţionată în registrul comerţului la data de 2 iulie 2007, a dus la apariţia pârâtei SC E.O.N.G. D. SA, care nu a contestat preluarea activităţii de distribuţie, respectiv la investiţii, măsurarea consumului şi încasarea contravalorii acestuia.
Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pentru lipsa plângerii prealabile, curtea de apel a apreciat că hotărârea contestată nu este un act administrativ individual, neavând trăsături specifice acestuia ci un act administrativ jurisdicţional, pentru care nu există obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile, dacă partea a optat în acest sens, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că pe strada A. din Cluj Napoca s-au realizat în anul 2005 lucrări de investiţii la reţeaua de distribuţie a gazelor şi chiar dacă la dosar un exemplar al planului de investiţie care să ateste înlocuirea progresivă a contoarelor mecanice clasice, cu aparate de măsură care să realizeze şi conversia volumetrică, este evident că, în sarcina pârâtelor, a fost stabilită obligaţia legală ca mijloacele de măsurare pe care le achiziţionează să îndeplinească condiţiile prevăzute în regulamentul aprobat prin Decizia nr. 665/2005 a Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.
Urmare a expertizei tehnice dispuse în cauză şi a cercetării efectuate la faţa locului, instanţa a constatat că pe strada A. din Cluj Napoca, precum şi pe străzile adiacente, măsurarea consumului de gaz, la consumatorii casnici, se realizează prin diferite aparate la care conversia volumului de gaz se poate face atât electronic, cum este situaţia aparatelor reclamanţilor, sau mecanic, cum este cazul altor consumatori, toate fiind aprobate şi verificate metrologic, fără a exista diferenţe la înregistrarea consumului volumetric de gaz.
Pe cale de consecinţă s-a apreciat, în raport de starea de fapt bazată pe probele administrate în cauză, că faptele invocate de reclamanţi nu au caracter discriminatoriu în sensul art. 2 alin. (1) din OG nr. 137/2000, iar în condiţiile în care maniera pârâtelor, de recuperarea prejudiciului au afectat negativ unele drepturi ale reclamanţilor, acestea se circumscriu drepturilor consumatorilor a căror protecţie este asigurată prin OG nr. 21/1992.
S-a apreciat totodată, că nu se poate reţine nici existenţa unei discriminări în sensul art. 2 alin. (4) din OG nr. 137/2000,împrejurarea că aparatele de măsură nu sunt de acelaşi tip nefiind o faptă discriminatorie deoarece esenţială este îndeplinirea obligaţiei legale prevăzute în sarcina pârâtelor de măsurare a gazelor, iar nu utilizarea unor anumite tipuri de aparte, aplicarea zonală şi facturarea retroactivă faţă de o minoritate, a unor consumuri neprevăzute în contracte, fără o prealabilă informare fiind consecinţe ale unor disfuncţionalităţi în activitatea pârâtelor şi nu fapte de discriminare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au formulat recurs reclamanţii şi intervenienţii A.E., E.A., C.A., A.C., C.D.P., C.V., D.A., G.F., G.V., I.L., I.Z., M.V., N.I, S.I., ş.a., şi F.O.C. din Cluj Napoca, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, aceştia au arătat, în esenţă, că, pe de o parte, hotărârea cuprinde motive contradictorii, în condiţiile în care judecătorul fondului a apreciat că nu există discriminare, cu toate că la finalul motivării hotărârii acesta se referă la încetarea discriminării când toţi consumatorii vor avea contoare cu convertor electronic. Pe de altă parte, au arătat recurenţii, hotărârea primei instanţe este dată cu aplicarea greşită a legii. Instanţa de judecată, s-a arătat, a distorsionat noţiunea de discriminare, fiind evident că în cauză există un tratament diferenţiat sub aspect zonal, financiar, economic şi al dreptul consumatorilor la un tratament egal.
Astfel, conform expertizei tehnice, s-a demonstrat că acele contoare de gaz cu convectori electronici au fost montate doar pe strada A. şi doar la unii cetăţeni, existând diferenţe enorme între valorile de consum indicate de contorul mecanic şi cel electronic. Faptul că aparatele de contorizare au buletin de verificare metrologică nu înlătură tratamentul discriminatoriu deoarece montarea convectorului electronic nu respectă aprobarea de model 043 din 12 februarie 2004.
Pârâta E.G.D. SA a invocat excepţia nulităţii recursului, ca nemotivat, excepţie însă pe care Înalta Curte o respinge ca nefondată, având în vedere că recurenţii şi-au fundamentat recursul pe prevederile art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., pe de o parte, iar pe de altă parte, criticile dezvoltate sunt încadrabile în cazurile vizate de textele legale precitate, în condiţiile în care s-a susţinut de recurenţi că hotărârea cuprinde motive contradictorii, respectiv că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a legii.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele care urmează.
Instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în cauză, reţinând, în esenţă, pe de o parte, că pârâţii nu i-au supus pe reclamanţi şi pe intervenienţi unui tratament discriminatoriu, în sensul art. 2 din OG nr. 137/2000, iar pe de altă parte, că soluţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este fondată.
În cauză, reţine Înalta Curte, bine a concluzionat judecătorul fondului că pe raza municipiul Cluj Napoca are loc înlocuirea progresivă a contoarelor mecanice cu un alt tip de contoare, dotate cu convector electronic de volum, în cadrul acestei acţiuni producându-se şi înlocuirea contoarelor deţinute de către persoanele care locuiesc pe strada A. În baza probelor administrate, s-a stabilit că, în cazul altor consumatori de pe aceiaşi stradă dar şi de pe unele străzi adiacente, măsurarea consumului de gaz se face cu alt tip de aparate decât cele ale reclamanţilor, dar în toate cazurile contoarele sunt verificate metrologic şi au aprobare de funcţionare.
Faţă de cele de mai sus, rezultă cu puterea evidenţei că, în speţă, nu poate fi vorba de o diferenţă de tratament în exerciţiul drepturilor reclamanţilor în raport cu alte persoane, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă a diferenţei de tratament, pentru a se vorbi de discriminarea acestor persoane, conform jurisprudenţei constante în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Faptul că „E.G.D." SA a comis erori în citirea contoarelor, ceea ce a dus la facturarea retroactivă în cazul unor persoane, nu este de natură a încadra tratamentul respectiv în dispoziţiile OG nr. 137/2000, cum corect a reţinut şi prima instanţă, acestea reprezentând disfuncţionalităţi în activitatea firmei respective, după cum a reţinut şi prima instanţă, care însă nu pot fi sancţionate în baza OG nr. 137/2000. De asemenea, celelalte disfuncţionalităţi sesizate de recurenţi, referitoare la modalitatea de montare a convectoarelor, la acurateţea parametrilor măsuraţi de convectoarele montate pe strada A., nu pot fi calificate ca tratamente discriminatorii şi defavorizante, încadrabile în prevederile OG nr. 137/2000, pentru că pârâtele nu au făcut nicio deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe baza criteriilor menţionate în art. 2 din actul normativ amintit, iar măsurile criticate nu au avut ca efect înlăturarea egalităţii de tratament cu alte persoane.
În fine, nu se poate reţine nici critica referitoare la existenţa unor motive contradictorii în cuprinsul hotărârii recurate, judecătorul fondului, statuând ritos că faptele invocate prin acţiune nu au caracter discriminatoriu, în sensul prevederilor OG nr. 137/2000.
Faţă de cele ce preced, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, recursul declarat de A.E., E.A., C.A., A.C., C.D.P., C.V., D.A., G.F., G.V., I.L.,I.Z., M.V., ş.a., şi F.O.C. din Cluj Napoca împotriva sentinţei civile nr. 772 din 12 decembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2120/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2131/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
