ICCJ. Decizia nr. 2154/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2154/2010
Dosar nr.1077/2/2009
Şedinţa publică din 20 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 2529 din 11 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul M.I., acţiunea având ca obiect constatarea calităţii de colaborator al securităţii a pârâtului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că pârâtul M.I. a fost recrutat în anul 1977, în timp ce satisfăcea stagiul militar, colaborator al Securităţii, în acest sens la data de 2 octombrie 1979 semnând un angajament, numele conspirativ fiind acela de "M.".
Informaţiile furnizate de pârât Securităţii, prin notele informative, reţine instanţa de fond, nu au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, acestea evidenţiind aspecte pozitive în legătură cu persoanele urmărite, acestea neavând relaţii cu cetăţenii străini şi nici interes nu au manifestat pentru asemenea relaţii.
Instanţa de fond a concluzionat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2004 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fiind invocat ca temei art. 3041 C. proc. civ. - conform căruia recursul nu este limitat la motivele de casare prevăzut în art. 3041 C. proc. civ., instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În esenţă, prin motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant susţine că în speţă, sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, prin activitatea sa intimatul-pârât, mai precis prin informaţiile date a contribuit la identificarea unei persoane care a luat legătura cu postul de radio E.L., iar în consemnările lor ofiţerii de Securitate au precizat că acesta "s-a achitat de sarcinile primite", "aducându-şi aportul în munca informativă", informaţiile furnizate "fiind de un real folos, putându-se lua măsuri de prevenire a unor fenomene de deconspirare prin mijloacele fir şi radio".
Recurentul-reclamant susţine că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că informaţiile furnizate de intimatul-pârât au evidenţiat aspecte pozitive constatate în activitatea de supraveghere informativă, întrucât acesta şi-a îndeplinit obiectivul primit la recrutare, acela de a informa despre "persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securităţii statului - prin care se înţelege în realitate interesele regimului comunist, şi nu intră în competenţa altor profile de muncă".
Intimatul-pârât a depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, în raport de actele şi lucrările dosarului precum şi de dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte îl va admite potrivit următoarelor considerente:
Aşa cum de altfel a constatat şi instanţa de fond, intimatul pârât M.I. a fost recrutat în calitate de colaborator al Securităţii de către organele C.I. pentru perioada satisfacerii stagiului militar (1977 - 1978), iar în anul 1979 a fost recrutat de I.J. Hunedoara pentru supravegherea informativă în cadrul problemei "Persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securităţii statului şi nu intră în competenţa altor profile de muncă", la data de 2 octombrie 1979, semnând şi un "Angajament" cu nume conspirativ "M."…
În raport de conţinutul textului, art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi de activitatea desfăşurată de intimatul-pârât, instanţa de fond a reţinut în mod eronat faptul că acesta nu întruneşte condiţiile pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
În primul rând, astfel cum s-a precizat mai sus, intimatul-pârât a semnat un angajament la 2 octombrie 1979 pentru colaborarea cu organele Securităţii, primind numele conspirativ "M.", aceasta după ce anterior - în perioada 1977 - 1978, a satisfacerii stagiului militar fusese recrutat în calitate de colaborator de către organele C.I., ceea ce denotă interesul şi perseverenţa sa pentru astfel de acţiuni.
În al doilea rând, astfel cum precizează recurentul-reclamant, nu trebuie neglijat faptul că intimatul-pârât a fost recrutat de fosta Securitate pentru supravegherea informativă în cadrul problemei "Persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securităţii statului şi nu intră în competenţa altor profile de muncă".
În raportul privind modul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a intimatului-pârât, se face menţiunea că "numitul M.I. corespunde scopului propus de a fi recrutat în calitate de colaborator, fiind de acord să colaboreze în mod secret şi organizat cu organele de securitate".
Conform adnotărilor făcute de ofiţerul de legătură al intimatului-pârât, la finalul informării cu ocazia unei excursii în Bulgaria (grupa de cca. 20 persoane), informare "nota a fost luată pentru clarificarea şi identificarea persoanei ce a luat legătura cu postul de radio E.L. cu ocazia excursiei efectuate în R.P. Bulgaria".
Deci, intimatul-pârât pe tot parcursul excursiei a supravegheat grupul de excursionişti, scopul fiind acela de a identifica "persoana ce a luat legătura cu postul de radio E.L.", fiind conştient de consecinţele fireşti ale delaţiunilor sale, printre acestea fiind şi cea a încălcării dreptului celor urmăriţi la o viaţă privată.
Apoi intimatul-pârât a primit sarcini de a da informaţii în legătură cu diverse persoane, în cazul unora dintre ele pentru a fi introduse în reţea, informaţiile vizând comentarii politice, relaţii cu persoane străine, atitudine ostilă statului, etc.
Din cuprinsul consemnărilor foştilor ofiţeri de securitate rezultă că intimatul-pârât "s-a achitat de sarcinile primite" "pe timpul colaborării aducându-şi aportul în muncă" informativă, făcând sesizări privind apărarea secretului de stat din sectorul în care a lucrat, concluzia fiind aceea că informaţiile furnizate de el "au fost de un real folos, putându-se lua măsuri de prevenire a unor fenomene de deconspirare prin mijloacele fir şi radio".
Este cert deci că, prin caracterizările făcute, ofiţeri de securitate au apreciat că intimatul-pârât şi-a îndeplinit obiectivul primit la recrutare, anume acela de a informa despre "persoane fără antecedente politice ori penale care prin activitatea lor aduc atingere securităţii statului şi nu intră în competenţa altor profile de muncă".
Denunţarea acestor persoane viza în mod vădit urmărirea sau intensificarea urmăririi acestora, ceea ce presupunea obligatoriu obţinerea de informaţii din viaţa privată a acestora, fiind încălcat art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice, referitor la dreptul de a fi liber de imixtiuni arbitrare sau ilegale în familie, la domiciliu sau corespondenţă, ca şi ascultarea convorbirilor telefonice sau interceptarea corespondenţei interne sau externe.
Sunt aşadar întrunite condiţiile textului de lege - art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, conform cărora are calitatea de colaborator al Securităţii, persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Aşa fiind, recursul se priveşte ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi admis, iar sentinţa instanţei de fond modificată, în sensul că se va admite acţiunea reclamantului şi se va constata existenţa calităţii de colaborator al securităţii în ceea ce-l priveşte pe intimatul-pârât, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 2529 din 11 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că admite acţiunea.
Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe intimatul-pârât, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2010.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2155/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 2081/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
