ICCJ. Decizia nr. 2163/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2163/2010
Dosar nr.1192/33/2009
Şedinţa publică din 28 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată la data de 24 iunie 2009 pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Dej a chemat în judecată pe pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de pârâtă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin Decizia contestată, pârâta în mod greşit a dispus retrocedarea către P.R. Dej a imobilului teren situat în municipiul Dej, str. P-ţa B. cu destinaţia grădină, identificat în CF. Dej nr. top. x.
În acest sens, reclamantul susţine că destinaţia imobilului respectiv nu este aceea de grădină, aşa cum se arată în Decizia contestată, ci aceea de curte, după cum rezultă din situaţia din teren şi că de fapt imobilul nu a făcut obiectul cererii de retrocedare.
Mai arată reclamantul că regimul juridic al imobilului ce a făcut obiectul cererii de retrocedare este acela de bun aflat în proprietatea Statului Român, pe care este edificată o construcţie, care avea destinaţia de atelier auto, şi în care în prezent îşi desfăşoară activitatea un atelier de tâmplărie al Primăriei, fiind deci un bun de utilitate publică, aflat în administrarea Consiliului local al Municipiului Dej, care nu poate fi retrocedat având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 213/1998, în condiţiile în care OUG nr. 94/2000 prevede prin art. 4 alin. (5) că retrocedarea bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase se va face cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 213/1998.
A mai arătat reclamantul că pe terenul retrocedat, Municipiul Dej a demarat proiectul Reţea Regională de Centre de Marketing, Consultanţă, Expoziţionale şi Microincubator de Afaceri-Omega 2.
Prin precizarea de acţiune din data de 17 septembrie 2009, reclamantul a învederat că înţelege să se judece, în calitate de pârâtă, şi cu P.R. Dej.
2. Hotărârea pronunţată de Curtea de apel, ce formează obiectul recursului
Prin Sentinţa civilă nr. 457 din 12 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins contestaţia formulată de Municipiul Dej împotriva Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 emisă de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii "Comisia specială de retrocedare").
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
P.R. Dej a învestit Comisia specială de retrocedare, în temeiul OUG nr. 94/2000, cu o cerere de retrocedare având ca obiect imobilul situat în municipiul Dej, Piaţa B., Judeţul Cluj, înscris în cartea funciară iniţială, nr. top. y.
Prin Decizia nr. 2061 din 20 mai 2009, Comisia specială de retrocedare a respins cererea privind restituirea în natură a imobilului, teren, situat în municipiul Dej, Piaţa B., judeţul Cluj, înscris în cartea funciară a localităţii Dej, nr. top. z, întrucât este proprietatea unor persoane fizice în temeiul Legii nr. 18/1999, constatând că petenta este îndreptăţită să primească despăgubiri în condiţiile Titlului VII privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
Prin Decizia nr. 2060 din 20 mai 2009, ce formează obiectul litigiului, Comisia specială de retrocedare a dispus restituirea în natură către P.R. Dej a imobilului, teren, situat în municipiul Dej, Piaţa B., judeţul Cluj, înscris în cartea funciară a localităţii Dej, nr. top.x.
A reţinut instanţa că, la emiterea deciziei, pârâta a avut în vedere prevederile pct. 13 din Normele metodologice, corespunzătoare art. 1 alin. (9) teza finală din OUG nr. 94/2000, republicată, precum şi: copia certificată a cărţii funciare a localităţii Dej, nr. top. y, judeţul Cluj; traducerea legalizată a cărţii funciare a localităţii Dej, nr. top. y, judeţul Cluj; adresa din 09 decembrie 2008 a Primăriei Municipiului Dej, judeţul Cluj, privind situaţia juridică actuală a imobilului solicitat, reţinând că din documentaţia care a stat la baza emiterii actului contestat, rezultă că imobilul în litigiu a fost preluat de la proprietarul B.R. din Oraşul Dej în baza Decretului nr. 176/1948 şi a fost trecut în proprietatea Statului Român şi în folosinţa Ministerului Învăţământului Public.
Curtea a apreciat că nu poate fi reţinut niciunul dintre motivele de nelegalitate invocate de reclamant, întrucât prin adresele Primăriei din 28 martie 2006 şi din 09 decembrie 2008 s-a comunicat Comisiei speciale de retrocedare faptul că imobilul-teren are destinaţia de grădină şi se află în proprietatea Statului Român.
A reţinut instanţa că imobilul respectiv a făcut obiectul cererii de retrocedare a P.R. Dej, întrucât aceasta viza întregul număr topografic înscris în C.F., aşadar implicit toate dezmembrările ulterioare ale acestuia.
Totodată, Curtea de apel a reţinut că memoriul la documentaţia tehnică de parcelare a imobilului situat în localitatea Dej, str. N.T., înscris în C.F. Dej, cu nr. top. y, întocmit în luna noiembrie 1998, la solicitarea reclamantului, atestă că atelierul auto despre care face vorbire petentul se găseşte lângă parcela de teren cu nr. top. x.
În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului referitoare la imposibilitatea de retrocedare a imobilului pentru motivul că acesta face parte din domeniul public, instanţa a reţinut că prin Legea nr. 501/2002 pentru aprobarea OUG nr. 94/2000 au fost abrogate prevederile art. 4 alin. (5) din ordonanţă, în forma iniţială, care prevedeau ca retrocedarea bunurilor să se facă cu respectarea prevederilor legii privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Curtea de apel a avut în vedere prevederile art. 1 alin. (7) din ordonanţa de urgenţă, care dispun în sensul că imobilul retrocedat urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.
În final, instanţa a reţinut că demararea unor proiecte de investiţii pe terenul retrocedat nu este de natură a afecta legalitatea deciziei contestate, ci, dimpotrivă, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 7 alin. (1) din OUG nr. 94/2000.
3. Cererea de recurs
Împotriva Sentinţei civile nr. 457 din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Municipiul Dej, în temeiul art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, prin motivele de recurs, recurentul-reclamant critică sentinţa pronunţată de Curtea de apel prin reiterarea motivelor invocate prin acţiune referitoare la faptul că terenul în litigiu nu poate face obiectul retrocedării întrucât nu are destinaţia de grădină, ci destinaţia de curte, fiind supus regimului juridic al bunurilor aflate în proprietatea Municipiului Dej şi în administrarea consiliului local, teren pe care se află edificată o construcţie proprietate publică.
Susţine recurentul-reclamant că a făcut dovada faptului că pe terenul restituit se află un atelier auto proprietatea Municipiului Dej, prin depunerea la data de 17 septembrie 2009 a noilor planuri de situaţie care au fost întocmite, precum şi a certificatului de atestare a edificării, extinderii construcţiei, conform cărora terenul situat în Municipiul Dej, Piaţa B., identificat cu nr. topo. x, cu o suprafaţă de 689,50 mp, are o ramură de folosinţă "Construcţie anexă, construită din piatră şi bolţari din beton şi piatră, acoperită cu plăci din beton compusă din două încăperi şi teren".
Mai arată recurentul-reclamant că atelierul auto despre care se face vorbire se află pe terenul cu nr. top. x.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., precum şi în funcţie de cadrul legal aplicabil, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin motivele de recurs, recurentul-reclamant critică sentinţa pronunţată de Curtea de apel susţinând că în mod greşit a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 2060 din 20 mai 2009 a Comisiei speciale de retrocedare prin care a fost retrocedat pârâtei P.R. Dej imobilul-teren situat în municipiul Dej, str. P-ţa B. cu destinaţia grădină, identificat în CF Dej nr. top.x, pentru următoarele aspecte:
- terenul retrocedat ar destinaţia de curte, iar nu de grădină;
- pe terenul respectiv, aflat în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale - Municipiul Dej, este edificată construcţia având destinaţia de atelier auto, aşa cum rezultă din noile planuri de situaţie şi din certificatul de atestare a edificării, extinderii construcţiei, conform cărora terenul are o ramură de folosinţă "Construcţie anexă, construită din piatră şi bolţari din beton şi piatră, acoperită cu plăci din beton compusă di două încăperi şi teren".
În ceea ce priveşte destinaţia imobilului retrocedat, Curtea nu poate primi critica din recurs referitoare la greşita apreciere de către instanţa fondului a destinaţiei imobilului.
Instanţa de recurs reţine că, analizând în mod corect probatoriul administrat, Curtea de apel a apreciat cu privire la destinaţiei imobilului retrocedat, luând în considerare adresa din 09 decembrie 2008 emisă chiar de către reclamant (Primăria Municipiului Dej) şi înaintată Comisiei speciale de retrocedare în care se menţionează că imobilul situat în municipiul Dej, Piaţa B., Judeţul Cluj, C.F. Dej, nr. top x, "compus din grădină", în suprafaţă de 678 mp are "destinaţia actuală de grădină".
Împrejurarea că atelierul auto la care face referire recurentul-reclamant se află în afara suprafeţei de teren retrocedate cu nr. top x rezultă cu prisosinţă din cuprinsul "Memoriului la documentaţia tehnică de parcelare a imobilului situat în loc. Dej, Str. N.T., înscris în C.F. Dej cu nr. top y, întocmit chiar la solicitarea Primăriei Municipiului Dej şi avizat pentru conformitate de O.C.P.I. Cluj. Instanţa de recurs reţine că acest mijloc de probă existent atât la dosarul administrativ, cât şi la dosarul instanţei de fond, nu a fost contestat, fiind astfel însuşit, de către recurentul-reclamant.
Înalta Curte reţine că nu pot fi primite susţinerile din recurs referitoare la faptul că instanţa de fond în mod greşit nu ar fi avut în vedere noile planuri de situaţie şi certificatul de urbanism din 17 septembrie 2009 conform cărora atelierul auto s-ar afla nu în afara, ci chiar pe suprafaţa de teren retrocedată.
Se reţine faptul că Decizia contestată a fost emisă în considerarea răspunsului dat de Primăria Municipiului Dej (adresa din 09 decembrie 2008) în cadrul dosarului de soluţionare a cererii de retrocedare formulată de P.R. Dej, iar legalitatea deciziei emise la data de 20 mai 2009 nu poate fi afectată de certificatul de urbanism emis ulterior, la data de 17 septembrie 2009, de către aceeaşi autoritate publică (Primăria Municipiului Dej).
În ceea ce priveşte susţinerea recurentului-reclamant că imobilul nu poate face obiectul retrocedării întrucât face parte din domeniul public al Municipiului Dej, instanţa de recurs constată că în mod legal Curtea de apel a avut în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (7) din OUG nr. 94/2000, republicată, conform cărora: "În situaţia în care imobilul retrocedat prin Decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare."
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
În raport cu prevederile art. 274 C. proc. civ., având în vedere soluţia de respingere a recursului, recurentul-reclamant Municipiul Dej va fi obligat la plata către intimata-pârâtă P.R. Dej a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 361 RON, conform documentelor justificative depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Municipiul Dej împotriva Sentinţei civile nr. 457 din 12 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă pe recurentul-reclamant Municipiul Dej la plata sumei de 361 RON cheltuieli de judecată în favoarea intimatei-pârâte Parohia Reformată Dej.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 aprilie 2010.
Procesat de GGC - AA
← ICCJ. Decizia nr. 2167/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2158/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|