ICCJ. Decizia nr. 2325/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2325/2010

Dosar nr.3002/2/2009

Şedinţa publică din 5 mai 2010

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 30 martie 2009 sub nr. 3002/2/2009, reclamanta Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României suspendarea aplicării prevederilor HG nr. 1016/2008 adoptată de pârât, până la soluţionarea acţiunii în anularea acestui act administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Referitor la prima cerinţă, reclamanta a susţinut că actul administrativ reprezentat de HG nr. 1016/2008 este de natură a crea o îndoială asupra legalităţii sale, întrucât prin adoptarea acestuia sunt afectate relaţiile contractuale ale asociaţiilor de pescari sportivi afiliate la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, aceste asociaţii având în derulare peste 60 de contracte de exploatare durabilă a resursei acvatice vii din apele domeniului public.

Sub aspectul cerinţei producerii pagubei iminente reclamanta a invocat aceleaşi aspecte prezentate şi în susţinerea primei cerinţe, aceasta făcând o conexiune, în speţă, între argumentele pentru dovedirea cazului justificat şi paguba iminentă.

Prin Sentinţa nr. 2041 din 15 mai 2009 Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii de Guvern nr. 1016/2008 adoptată de Guvernul României, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a apreciat că, în speţă, nu se poate reţine întrunirea cumulativă a celor două cerinţe: cazul bine justificat (astfel cum este definit prin art. 2 din Legea nr. 554/2004, ca fiind împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ) şi paguba iminentă (ca fiind prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenţă).

Curtea a mai reţinut că reclamanta nu a indicat în cuprinsul motivării cererii de chemare în judecată nici un element de fapt şi de drept care să creeze îndoiala în privinţa legalităţii HG nr. 1016/2008.

De asemenea Curtea a apreciat că nu este întrunită nici cea de a doua cerinţă, a pagubei iminente. Reducerea numărului de membri ai asociaţiilor afiliate nu este un fapt viitor şi previzibil ca urmare a emiterii HG nr. 1016/2008, ci numai un fapt eventual, neprefigurat.

În conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 3 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs.

Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus-menţionate, iar recurenta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior - deşi a fost citată cu menţiunea timbrării - devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 din OG nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează recursul declarat de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România împotriva Sentinţei nr. 2041 din 15 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2010.

Procesat de GGC - LM

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2325/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs