ICCJ. Decizia nr. 2321/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2321/2010
Dosar nr.1433/36/2009
Şedinţa de la 4 mai 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanţa reclamanţii SC S.R. SRL Bucureşti şi SC S.R. SRL - Sucursala Năvodari au formulat contestaţie la executarea silită şi la titlul executoriu ce constituie obiectul Dosarului de executare silită nr. 4020/2008 al Primăriei Năvodari, cerere formulată în contradictoriu cu Primăria Oraşului Năvodari, Primarul Oraşului Năvodari şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari.
Prin Sentinţa nr. 2262 din 6 februarie 2009 a Judecătoriei Constanţa a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a apreciat că obiectul principal al cauzei deduse judecăţii îl reprezintă anularea titlului executoriu, iar în cauză sunt incidente dispoziţiile din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanţa considerând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din actul normativ invocat cu privire la stabilirea competenţei materiale.
Prin Sentinţa nr. 29/CA din 27 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii şi a fost dispusă declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Instanţa a reţinut că Judecătoria este instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare, anularea tuturor actelor de executare, anularea titlului executoriu şi anularea executării silite înseşi, fiind aplicabile dispoziţiile art. 169 alin. (4) C. proCod Fiscal Curtea a indicat şi Decizia nr. XIV din 5 februarie 2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată într-un recurs în interesul legii, care a statuat că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să soluţioneze contestaţia, atât împotriva executării silite înseşi, a unui act sau măsuri de executare …, cât şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Totodată, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă să soluţioneze conflictul intervenit în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20, 21 şi 22 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Conflictul de competenţă ivit între Curtea de Apel Constanţa şi Judecătoria Constanţa se va rezolva în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei privind pe SC S.R. SRL Bucureşti şi SC S.R. SRL - Sucursala Năvodari în contradictoriu cu Primăria Oraşului Năvodari, Primarul Oraşului Năvodari şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari în favoarea Judecătoriei Constanţa, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (1) C. proCod Fiscal orice persoană interesată poate face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale, precum şi împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii.
În reglementarea competenţei şi a modului de soluţionare, dispoziţiile art. 169 alin. (4) C. proCod Fiscal prevăd următoarele: contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.
Înalta Curte reţine că în lipsa unor proceduri exprese referitoare la instanţa judecătorească competentă, devin aplicabile, dispoziţiile art. 2 alin. (3) C. proCod Fiscal conform cărora unde prezentul cod nu dispune se aplică dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Dispoziţiile art. 400 alin. (2) C. proc. civ. cuprind prevederi în conformitate cu care contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută iar dacă asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.
Din coroborarea acestor dispoziţii cu prevederile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune astfel, rezultă că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să judece atât contestaţia la executarea propriu-zisă, cât şi contestaţia la titlu.
Această soluţie se impune deoarece, în cazul contestării executării silite ce se realizează de organele administrativ fiscale în temeiul unui titlu executoriu fiscal, dreptul comun este reprezentat de normele dreptului civil, material şi procesual, iar nu de normele de drept public cuprinse în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi, respectiv, în Titlul IX C. proCod Fiscal, dispoziţii aplicabile numai la soluţionarea acţiunii în anularea sau modificarea obligaţiei fiscale, ce constituie titlu de creanţă fiscală.
Aşa fiind, pentru corecta aplicare a dispoziţiilor art. 169 alin. (4) C. proCod Fiscal, se impune a se stabili că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să judece contestaţia, atât împotriva executării silite înseşi, a unui act sau măsuri de executare, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional, evident numai dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe SC S.R. SRL Bucureşti şi SC S.. SRL - Sucursala Năvodari în contradictoriu cu Primăria Oraşului Năvodari, Primarul Oraşului Năvodari şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2325/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2320/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
