ICCJ. Decizia nr. 2382/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2382/2010
Dosar nr.303/1/2009
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Hotărârea nr. 5/P din 16 decembrie 2008, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, admiţând acţiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii împotriva doamnei C.A.S., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamţ, în baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a aplicat acestui procuror, sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.
Împotriva Hotărârii din 16 decembrie 2008 a CSM, prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 ianuarie 2009, doamna procuror Cătană Alina Simona a declarat recurs.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 13 ianuarie 2009, doamna procuror C.A.S. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursul declarat „împotriva deciziei date de acest for (CSM) la data de 16 decembrie 2008"
La termenul din data de 26 martie 2009, stabilit pentru judecarea recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că recurenta nu şi-a indicat corect adresa de domiciliu, nu a precizat numărul hotărârii atacate, nu a timbrat legal cererea de recurs, precum şi faptul că la data de 16 decembrie 2008 - la care a făcut referire recurenta, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a avut şedinţă, recursul fiind şi nemotivat, a apreciat că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina pârâtei-recurente, astfel încât, în temeiul art. *155¹ alin. (1) C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei.
Ulterior, cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an, în vederea discutării excepţiei de perimare.
Printr-un memoriu înregistrat la dosarul cauzei la data de 5 mai 2020, recurenta C.A.S. a solicitat instanţei respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Cum, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) din acelaşi cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de C.A.S., împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 16 februarie 2008.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2395/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 2381/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
