ICCJ. Decizia nr. 2375/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2375/2010
Dosar nr.203/45/2009
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Cererea înregistrată la data de 23 martie 2009 reclamanta Primăria Oraşului Negreşti, prin Primar C.I., a solicitat anularea Deciziei nr. 55 din 22 decembrie 2008 emisă de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare din cadrul M.E.F. şi suspendarea executării actului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei,
În motivarea acţiunii s-a arătat că prin Decizia nr. 55 din 22 decembrie 2008 s-a menţinut titlul de creanţă prin care s-a stabilit în sarcina Primăriei Oraşului Negreşti obligaţia de plată a sumei de 48.332,15 euro ca urmare a neregulilor constatate de D.L.A.F.
S-a mai arătat că prin procesul-verbal de constatare încheiat la data de 21 octombrie 2008, Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare a verificat modul în care Primăria Oraşului Negreşti, în calitate de beneficiar al contractului de grant nr. RO 2002/000-586 ianuarie 02.0204, a implementat proiectul „Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale", pentru care a primit suma de 49.860 euro.
În urma controlului efectuat, s-a constatat că se impune a fi restituită suma de 48.332,15 euro ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii, regularităţii utilizării şi administrării fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente.
S-a susţinut în continuare că Primăria nu poate avea calitatea de debitoare, întrucât nu are statutul de persoană juridică, fiind doar o structură funcţională ce nu evocă ideea subiectului de drept, această susţinere fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 77 şi ale art. art. 21 din Legea nr. 215/2001, care prevăd în mod expres că unităţile administrativ teritoriale (comuna, oraşul) sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică şi patrimoniu propriu, acestea fiind subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale ale trezoreriei.
S-a mai afirmat că, chiar dacă în contractul de grant s-a înscris, în mod defectuos, ca parte contractantă Primăria Oraşului Negreşti, autoritatea emitentă trebuia să aibă în vedere faptul că numai persoana juridică, Oraşul Negreşti prin organele sale - primarul ca autoritate executivă - putea încheia contractul de grant, fiind subiect de drepturi şi obligaţii juridice.
Pe fondul cererii s-a susţinut că sancţiunea restituirii sumei de 48.332,15 euro vine în urma unei interpretări greşite a dispoziţiilor legale şi contractuale analizate de către organul de control.
Prin Sentinţa nr. 186/CA din 26 octombrie 2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Primăria oraşului Negreşti, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare din cadrul M.E.F.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
- Prin contractul de grant nr. RO 2002/000-586 ianuarie 02-0204 încheiat între Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE şi Primăria oraşului Negreşti, căruia i-au fost anexate Condiţiile generale aplicabile, s-a convenit implementarea proiectului „Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale";
- Acest contract a fost semnat de către Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, în calitate de autoritate contractantă şi Primăria Oraşului Negreşti, în calitate de beneficiar.
- În ceea ce priveşte calitatea de debitoare a reclamantei, s-a reţinut că, deşi potrivit dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, „primăria" apare doar ca structură funcţională, cât timp aceasta apare ca parte contractantă într-un act în vigoare, nedesfiinţat şi a efectuat în numele său procedurile ulterioare, nu se poate aprecia că nu are calitate procesuală activă în cauză;
- Prin Condiţiile Generale, ce fac parte integrantă din contractul de grant, beneficiarul proiectului, respectiv Primăria Oraşului Negreşti, s-a obligat să urmărească şi să asigure implementarea proiectului în condiţiile optime, în caz contrar urmând a-i fi angajată răspunderea faţă de autoritatea contractantă;
- Din documentele depuse la dosar rezultă că în urma controlului efectuat de DLAF cu privire la obţinerea, utilizarea şi derularea fondurilor aferente proiectului „Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale", s-au constatat fraude de natură să afecteze interesele financiare ale U.E.
- Probatoriul cauzei confirmă existenţa unor nereguli şi procedee contrare contractului de grant şi condiţiilor generale impuse, care în mod vădit reliefează nerespectarea prevederilor capitolului „Motive pentru excludere din Manualul de Instrucţiuni pentru contracte de Relaţii Externe (excluderea societăţilor participante care aveau datorii la stat) şi nerespectarea prevederilor art. 4 - Conflictul de interes din Condiţiile Generale la Contractul de Finanţare, art. 2.4 noiembrie Clauze Etice din PRAG, prin existenţa calităţii de acţionari la SC I.C. SA în persoana numiţilor D.M. şi C.I.G., secretara comisiei de evaluare şi respectiv preşedintele Comisiei;
- Toate neregulile constatate prin procesul-verbal din 21 octombrie 2008 sunt fie recunoscute de cei aflaţi în respectiva situaţie, fie dovedite cu actele depuse în cauză, condiţii în care criticile formulate de reclamant nu pot fi primite.
- A concluzionat instanţa de fond în sensul că, neregulile în sensul dispoziţiilor legale citate au fost deplin dovedite, iar prejudiciul produs derivă atât din simpla existenţă a neregulilor, cât şi din nedovedirea implementării efective a proiectului, ca urmare a faptului că nu s-a justificat comercializarea cărămizilor fabricate de către Asociaţia Bahtaleia.
Împotriva acestei sentinţe, invocând ca temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a declarat recurs reclamanta Primăria Oraşului Negreşti prin primar, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin cererea de recurs se aduc critici sentinţei recurate în sensul că atât autoritatea pârâtă emitentă a Deciziei nr. 55/2008 cât şi instanţa de fond au reţinut în mod greşit că Primăria Oraşului Negreşti are calitatea de debitor, însă această calitate o poate avea doar Oraşul Negreşti.
Se menţionează că instanţa de fond atunci când reţine că Primăria Oraşului Negreşti are calitate procesuală activă întrucât apare ca parte contractantă a unui contract în vigoare, confundă calitatea de subiect juridic de drept fiscal, respectiv calitatea de debitor, astfel cum este definită de art. 1 alin. (5) din HG nr. 1306/2007, pe care o poate avea doar Oraşul Negreşti, cu calitatea de titular al dreptului de a promova acţiunea şi de a sta în judecată, ceea ce echivalează cu calitatea procesuală activă.
În opinia recurentei calitatea sa procesuală activă este dată de faptul că atât în procesul-verbal de constatare cât şi în Decizia nr. 55/2008 este menţionată Primăria Oraşului Negreşti, astfel că putea formula acţiune în anularea deciziei menţionate.
De asemenea, chiar dacă în mod greşit Primăria Oraşului Negreşti apare ca parte în contractul grant, nu înseamnă că aceasta este subiect de drepturi şi obligaţii întrucât numai oraşul, ca persoană juridică de drept public poate fi subiect de drepturi şi obligaţii rezultate dintr-un contract.
În esenţă, se apreciază că atât procesul verbal de constatare cât şi Decizia nr. 55/2008 sunt nelegale, întrucât în cuprinsul acestora s-a stabilit o obligaţie de plată în sarcina unei entităţi care nu poate avea calitatea de debitor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispoziţiile legale incidente cât şi de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., apreciază că aceste nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse .
Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă făcută anterior cât şi din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Primăria Oraşului Negreşti a încheiat şi semnat prin primarul I.C. contractul de grant cu nr. RO 2002/000 - 586 ianuarie 02-0204 din 22 noiembrie 2004, vizat de Ministerul Finanţelor - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE sub nr. 8746 din 17 noiembrie 2004.
Contractul poartă ştampila Oraşului Negreşti.
De asemenea, procesul-verbal de constatare încheiat la 21 octombrie 2008 privind contractul de grant cu nr. RO 2002/000 - 586 ianuarie 02-0204, prin care s-a stabilit în sarcina Primăriei Negreşti, în calitate de beneficiar al contractului, debitul în sumă de 48.332,15 euro, a fost contestat de Primăria Oraşului Negreşti prin acelaşi primar.
Împotriva Deciziei nr. 55 din 22 decembrie 2008, emisă în procedura soluţionării contestaţiei formulată de Primăria Oraşului Negreşti împotriva procesului-verbal menţionat, a fost promovată acţiunea ce formează obiectul cauzei de faţă tot de către Primăria Oraşului Negreşti.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003, privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător şi a art. 1 alin. (2) din HG nr. 1306/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 79/2003, rezultă că încălcarea unei prevederi contractuale sau legale care aduce atingere utilizării corespunzătoare a sumelor avansate din bugetul general al Comunităţilor Europene constituie neregulă, iar sumele plătite necuvenit din fonduri comunitare reprezintă cheltuieli neeligibile şi trebuie recuperate de la beneficiar, singurul răspunzător de neimplementarea proiectului.
Cum, parte în contractul de grant figurează recurenta, în condiţiile în care nu se aduc nici un fel de critici cu privire la sentinţa pronunţată sub aspectul neregulilor constatate care vizează implementarea contractului de grant, aceasta nu-şi poate invoca propria culpă în ceea ce priveşte faptul că în contractul menţionat apare ca beneficiar, calitate dealtfel asumată.
Prin urmare, recurenta nu poate invoca propria culpă în necunoaştere legii şi a prevederilor din contractul de grant în care figurează ca parte şi pe care l-a semnat prin reprezentantul său.
Mai mult, în condiţiile în care recurenta aprecia că nu are calitatea de beneficiar şi de debitor, conform art. 1 alin. (5) din HG nr. 1306/2007 menţionată, aceasta nu-şi putea exercita drepturile ce decurg din calitatea procesuală activă întrucât aceasta înseamnă că titularul acţiunii se identifică cu titularul dreptului, ori, recurenta a uzat de dispoziţiile art. 3 alin. (6) din OG nr. 79/2003 pentru a contesta, în calitate de debitor, actele prin care s-a dispus imputarea sumei de 48.332,15 euro, pentru neregulile constatate în implementarea proiectului „Atelier de producţie şi comercializare cărămizi ecologice din materiale locale".
În altă ordine, este necontestat faptul că în derularea relaţiilor contractuale recurenta a folosit codul fiscal, contul Oraşului Negreşti (în care au fost viraţi bani) şi ştampila Oraşului Negreşti ce a fost aplicată pe contractul de grant.
În acest context, susţinerile recurentei din cererea de recurs cât şi acţiunile întreprinse nu demonstrează decât intenţia acesteia de a genera confuzie cu privire la contractarea şi derularea necorespunzătoare a fondurilor europene.
Dat fiind faptul că neregulile constatate din actele contestate nu au constituit obiect al criticilor recurentei, iar consecinţa acestora, potrivit dispoziţiilor art. 4 din OG nr. 79/2003 menţionată anterior, este recuperarea sumelor, instanţa de recurs apreciază că Decizia nr. 55/2008 a cărei anulare s-a solicitat prin cererea dedusă judecăţii, este legală şi temeinică.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Primăria Oraşului Negreşti, reprezentată prin primar, împotriva Sentinţei nr. 186/CA din 26 octombrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 2432/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5195/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
