ICCJ. Decizia nr. 2617/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2617/2010
Dosar nr. 7712/1/2008
Şedinţa publică din 19 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 955 din 25 septembrie 2008, a respins contestaţia formulată de doamna judecător N.P.N.M., împotriva Hotărârii nr. 363 din 18 septembrie 2008 a secţiei pentru judecători a C.S.M., cu motivarea că dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006, prevăd obligativitatea opţiunii candidaţilor pentru o anumită secţie, în cazul promovării la curţile de apel, opţiune ce se impune a fi corelată cu specializarea judecătorului decurgând din materia aleasă pentru susţinerea concursului, sens în care este şi Hotărârea nr. 684/2008 a Plenului C.S.M. prin care a fost aprobată organizarea concursului de promovare din data de 5 octombrie 2008.
Pe cale de consecinţă s-a apreciat că nu se poate reţine existenţa unei situaţii de discriminare în raport cu candidaţii înscrişi la concursul de promovare din data de 4 februarie 2007, când lista posturilor scoase la concurs nu cuprindea menţiuni referitoare la specializarea necesară ocupării posturilor şi, cu atât mai puţin, faţă de candidaţii procurori, pentru care nu există menţionată obligativitatea unei asemenea opţiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta N.P.M.N., dar şi împotriva hotărârii din 25 septembrie 2008, prin care i-a fost respinsă plângerea prealabilă prin care solicita revocarea „hotărârii" adoptate de plen şi suspendarea susţinerii concursului de promovare din data de 5 octombrie 2008.
S-a solicitat:
- anularea acestor hotărâri;
- obligarea C.S.M. să-i permită participarea la concursul de promovare din data de promovare din data de 5 octombrie 2008;
- obligarea C.S.M. să procedeze la promovarea pe funcţia de execuţie a judecătorilor care au fost declaraţi admişi la curţile de apel în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute, indiferent de specializarea aleasă pentru susţinerea concursului.
În motivarea cererii recurenta a arătat că, din economia dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 rezultă că promovarea judecătorilor la instanţele superioare se face pe bază de concurs organizat la nivel naţional, aceasta fiind singura restricţie prevăzută de lege şi nu se poate deroga de la această dispoziţie legală, pe calea interpretării unui regulament adoptat de C.S.M.
S-a mai susţinut că, deşi, potrivit Legii nr. 317/204 şi Legii nr. 303/2004, C.S.M. are atribuţii de a dispune organizarea şi desfăşurarea concursurilor, prin emiterea de hotărâri cu caracter normativ, acesta nu poate impune, prin hotărârile emise, condiţii mai restrictive decât cele prevăzute de lege.
Prin cererea precizatoare formulată la data de 21 noiembrie 2008 recurenta a declarat că renunţă la judecarea capătului 2 din cererea de recurs, motivat de împrejurarea că i s-a permis participarea efectivă la concurs şi a completat capătul 3 din cererea sa, solicitând, în subsidiar pentru situaţia în care se va aprecia că hotărârile a căror anular o solicită, sunt legale, obligarea intimatului C.S.M. la promovarea sa pe un post de execuţie la secţia corespunzătoare specializării la care a susţinut proba de concurs, de la Curtea de Apel Alba Iulia.
Ulterior, la data de 3 martie 2009, recurenta a formulat excepţie de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 din hotărârea nr. 684 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M.; prin încheierea de şedinţă din data de 6 mai 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de sesizare a instanţei competente cu excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 din hotărârea C.S.M. nr. 684/2008 şi a suspendat judecarea recursului până la soluţionarea excepţiei invocate.
Excepţia de nelegalitate invocată a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 3463 din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Examinând motivele de recurs invocate prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză, Curtea va respinge recursul, astfel cum a fost precizat, pentru următoarele considerente:
Referitor la Hotărârea nr. 955 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M., Înalta Curte reţine faptul că recurenta, judecător la Tribunalul Alba, a formulat cerere de înscriere la concursul de promovare pentru secţia civilă a Curţii de Apel Alba-Iulia, specializarea „drept comercial", ca materie de concurs.
Cererea sa a fost respinsă prin Hotărârea nr. 7 din 8 septembrie 2008 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcţii de execuţie din 5 octombrie 2008, iar contestaţiile au fost respinse de către C.S.M., mai întâi, de către secţia pentru judecători şi apoi de Plenul C.S.M.
Recurenta apreciază că prin impunerea condiţiei specializării care să coincidă cu secţia pentru care se concurează, C.S.M. adaugă la lege pentru că legea, în art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prevede numai că promovarea judecătorilor la instanţele superioare se face pe bază de concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente, aceasta fiind singura restricţie prevăzută de lege.
Aceste susţineri sunt nefondate, iar principiul specializării la care se face referire în actul contestat este consacrat de mai multe dispoziţii legale.
Astfel, în art. 46 din Legea nr. 303/2004 se arată că pentru promovarea magistraţilor este necesară susţinerea unui concurs care constă în probe scrise, în funcţie de specializare, la materiile: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, dreptul internaţional privat, dar şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa C.E.D.O. şi jurisprudenţa C.J.C.E., precum şi procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.
Chiar şi Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006, în art. 6 alin. (3) şi (4), prevede că cererea de înscriere la concurs trebuie să precizeze „felul promovării", instanţa ori parchetul la care se solicită promovarea, specializarea şi, pentru promovarea la curţile de apel, secţia pentru care optează.
Dar şi art. 16 alin. (2) şi art. 17 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de promovare fac trimitere la specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul.
Principiul specializării judecătorilor este consacrat chiar prin dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv art. 35 alin. (2), art. 19 alin. (2) şi art. 41 alin. (2)
Prin impunerea respectării principiului specializării nu se încalcă principiul nediscriminării în raport cu judecătorii care doresc să promoveze la tribunal pentru că obligativitatea opţiunii pentru o anumită secţie este valabilă numai în cazul curţilor de apel şi nu în cazul promovărilor la tribunale, astfel că situaţiile juridice nu sunt identice şi nu se poate invoca discriminarea.
Faptul că la concursul de promovare din 2007 nu s-a solicitat candidaţilor înscrişi pentru promovarea la curtea de apel să facă o asemenea alegere a specializării, nu poate fi invocat ca motiv de nelegalitate a unei hotărâri prin care se pun în aplicare prevederi legale sau regulamentare care consacră principiul specializării.
În raport de precizările recurentei care a declarat că renunţă la anularea hotărârii din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M. precum şi obligarea la participarea la concursul de promovare din 5 octombrie 2008 şi că solicită obligarea C.S.M. la promovarea sa într-o funcţie de execuţie, respectiv la secţia comercială a Curţii de Apel Alba Iulia.
În privinţa acestei solicitări, Înalta Curte va constata că, în baza efectului suspensiv al recursului declarat în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, a fost posibilă participarea recurentei la concursul de promovare din 5 octombrie 2008 susţinând probele la „dreptul comercial" şi la celelalte materii potrivit legii.
Valorificarea rezultatelor concursului de promovare se poate face numai în conformitate cu prevederile legale, respectiv art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de promovare, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului, dacă există posturi vacante.
Însă, acest capăt de cerere depinde de modul de soluţionare al cererii de anulare a Hotărârii nr. 955 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M.
Faţă de criticile aduse de recurentă şi în raport de dispoziţiile legale prezentate, Înalta Curte apreciază că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 955/2001 este legală şi temeinică, iar în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.P.N.M. împotriva Hotărârii nr. 955 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2581/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2619/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
