ICCJ. Decizia nr. 3202/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3202/2010
Dosar nr. 1276/59/2009
Şedinţa publică de la 17 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, reclamanta G.I. a chemat în judecată pe pârâtul M.M.F.P.S., solicitând:
- anularea parţială a Ordinului din 18 februarie 2009 emis de M.M.F.P.S. în ceea ce priveşte trecerea reclamantei pe funcţia publică de execuţie de consilier clasa I, grad profesional principal, treapta I de salarizare (art. 1, teza a II-a din ordin);
- reîncadrarea pe funcţia publică de execuţie consilier clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare I, începând cu data de 18 februarie 2009;
- plata diferenţei dintre salariul achitat pentru funcţia publică generală de execuţie consilier clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare I şi salariul pe care trebuia să-l primească aferent funcţiei publice generale de execuţie - consilier clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare I, începând cu 18 februarie 2009;
- plata cheltuielilor de judecată.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării acţiunii.
Reclamanta consideră că prin ordinul atacat a fost retrogradată nelegal pe funcţia publică de execuţie de consilier clasa I, grad profesional principal, treapta I de salarizare.
În Legea nr. 188/1999 există un singur caz de retrogradare, doar temporară, din motive disciplinare (art. 77 alin. (3) lit. d).
Nu există posibilitatea retrogradării unui funcţionar public pentru reorganizarea instituţiei publice la care activează.
Conform art. 4 alin. (2) - (3) din O.U.G. nr. 1/2009, în cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcţiei de execuţie a persoanei care a ocupat funcţia de conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.
3. Apărările formulate de pârâtul M.M.F.P.S.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009.
4. Hotărârea instanţei de fond.
Prin sentinţa civilă nr. 2 din 13 ianuarie 2010, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat în parte Ordinul din 18 februarie 2009, a dispus reîncadrarea reclamantei pe funcţia publică de consilier clasa I grad profesional superior treapta de salarizare I, începând cu data de 18 februarie 2009, a obligat pârâtul la plata diferenţei dintre salariul achitat şi salariul cuvenit, a obligat pârâtul la 1.119 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
5. Motive de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond.
Curtea de apel a reţinut că în speţă s-a produs o modificare a raportului de funcţie publică şi că autoritatea pârâtă nu a respectat dispoziţiile art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 1/2009, care obligă ca în situaţia în care nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcţia de conducere la nivelul funcţiei de execuţie.
6. Recursul formulat de pârâtul M.M.F.P.S.
Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Prin funcţia publică de execuţie avută anterior promovării în funcţia publică de conducere nu se poate înţelege decât funcţia publică de execuţie pentru care reclamanta îndeplineşte condiţiile de vechime în specialitate.
La stabilirea nivelului şi al salariului noului post au fost avute în vedere şi prevederile art. 100 din Legea nr. 188/1999 modificată şi completată, referitoare la îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru ocuparea funcţiilor publice, inclusiv a celor privind vechimea minimă în specialitate.
Reclamanta a fost încadrată pe gradul profesional principal al funcţiei publice de execuţie pentru că numai pentru acest nivel îndeplinea condiţia de vechime minimă în specialitate de 5 ani, conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 330/2009.
7. Concluziile scrise depuse de intimata-reclamantă G.I.
Intimata solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece prevederile O.U.G. nr. 1/2009 nu fac referire la condiţia experienţei şi vechimii în muncă.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este nefondat.
2. Conform art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 1/2009 „în situaţia în care în cadrul structurii organizatorice aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcţia de conducere la nivelul funcţiei de execuţie avute de aceasta”.
Textul se interpretează în sensul că, în situaţia în care nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcţia de conducere la nivelul funcţiei de execuţie deţinute, respectiv acela de consilier clasa I, grad profesional superior treapta de salarizare I, conform ordinelor de încadrare.
3. Prevederea legală analizată nu face referire la o funcţie de execuţie avută anterior promovării în funcţia de conducere, aşa cum susţine recurentul.
O asemenea interpretare nu poate fi aplicată în privinţa intimatei-reclamante, deoarece aceasta nu a deţinut anterior funcţiei de conducere o altă funcţie de execuţie, în afara celei înscrisă în ordinele de numire.
4. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu este aplicabil speţei, întrucât actul normativ nu era în vigoare la data emiterii Ordinului din 18 februarie 2009.
Legea nr. 330/2009 a fost publicată în M. Of. nr. 762 din 9 noiembrie 2009, iar aplicarea acesteia ar conduce la încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile.
5. În speţă nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 188/ 1999, având în vedere caracterul derogatoriu al legii speciale, O.U.G. nr. 1/2009, în raport de legea generală, legea funcţionarilor publici.
6. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/ 2004 modificată şi completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.M.F.P.S. împotriva sentinţei civile nr. 2 din 13 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3197/2010. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 3205/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
