ICCJ. Decizia nr. 3347/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3347/2010
Dosar nr. 603/42/2009
Şedinţa publică de la 24 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 252 din 3 decembrie.2009 Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârât şi de intervenienta A.N.F.P., a admis cererile de intervenţie formulate de C.E. şi A.N.F.P. şi a respins acţiunea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că, având în vedere modul de redactare, excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul Guvernul României şi de intervenienta A.N.F.P., este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională exercită controlul de constituţionalitate numai asupra Legilor şi O.G., nu şi asupra hotărârilor de guvern. Potrivit art. 108 din Constituţia României Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor şi deci nu pot să contravină acestora, ele putând avea caracter normativ sau individual.
Astfel, nelegalitatea unei hotărâri de guvern în raport de o lege ordinară sau de legea supremă, care este Constituţia, poate fi invocată pe cale principală şi poate constitui obiectul unei hotărâri judecătoreşti întemeiată pe art. 1 din Legea nr. 554/2004, exercitarea acesteia efectuându-se în condiţiile prevăzute de lege.
Pe fondul cauzei, instanţa a constatat că acţiunea este neîntemeiată, pentru următoarele motive:
În considerarea dispoziţiilor art. 107 alin. (2) lit. d) din H.G. nr. 611/2008, evaluarea activităţii secretarului unităţii administrative se face de către primar.
Actul normativ face trimitere în art. 120 alin. (5) din H.G. nr. 611/2008 la instanţa judecătorească pentru exercitarea controlului judecătoresc al actelor administrative ca urmare a contestaţiei persoanei nemulţumite de evaluare.
Aceasta nu emite o nouă evaluare, ci pe baza celor reţinute anterior de evaluator, verifică modul în care acesta a respectat criteriile şi procedurile de evaluare prevăzute în actele normative specifice.
Aceste atribuţii îi sunt conferite instanţei de art. 126 alin. (6) din Constituţie, dar şi de art. 1 din Lege nr. 554/2004.
Instanţa a mai reţinut că, deşi activitatea puterii legislative, executive şi judecătoreşti se desfăşoară în mod separat, pentru respectarea funcţionării în bune condiţii a statului de drept există o interdependenţă între aceste puteri, astfel încât puterea judecătorească are menirea de a asigura controlul în vederea aplicării şi respectării dreptului.
î mpotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Primarul oraşului Pucioasa, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost pronunţată cu greşita aplicare a legii. Se apreciază în motivele de recurs, că actul în litigiu nu este act administrativ emis de o autoritate administrativă pentru că nu este conform cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, fiind doar un act de administrare internă.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Examinând actele dosarului, motivele de recurs în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Prima instanţă a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii invocată de Guvernul României şi de intervenientă, în raport de dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 47/1992 din care rezultă că, Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, tratatelor internaţionale, O.G.
Prin urmare, Curtea Constituţională are control doar asupra Legilor şi O.G. H.G. se emit pentru organizarea executării legilor şi sunt cenzurate de către instanţa de judecată conform Legii contenciosului administrativ.
Faţă de dispoziţiile legale mai sus invocate, corect Curtea de Apel a hotărât că nelegalitatea unei hotărâri de Guvern în raport cu o lege ordinară poate fi invocată pe calea unei acţiuni fondată pe prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la fondul pricinii, din ansamblul probator admis şi administrat, rezultă că evaluarea Secretarului de primărie se face de către primar conform H.G. nr. 611/2008.
Desigur, judecând în baza legii contestaţia la care este îndreptăţită persoane nemulţumită, instanţa de fond nu face o evaluare nouă, ci pe baza probatoriilor, verifică modul în care criteriile stabilire de evaluator au fost respectate.
Atât Constituţia României cât şi dispoziţiile Legii contenciosului administrativ prevăd controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice cât şi posibilitatea oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său, are interes legitim de a se adresa instanţei de contencios administrativ.
Fiecare persoană are liber acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dispoziţiilor H.G. nr. 611/2008 prin raportare la prevederile art. 126 din Constituţia României, statuând acest fapt.
Normele H.G. nr. 611/2008 care prevăd posibilitatea celui care ocupă funcţia publică de secretar al comunei de a se adresa instanţei în cazul în care este nemulţumit de evaluarea performanţelor sale profesionale, nu poate conduce instanţa supremă la concluzia că acest act administrativ încalcă în vreun fel dispoziţiile constituţionale.
Conform art. 107 din H.G. nr. 611/2008 evaluatorul performanţelor profesionale ale secretarului comunei, oraşului, este conducătorul autorităţii publice, iar art. 120 al H.G. nr. 611/2008 reprezintă o excepţie de la posibilitatea formulării de către secretar a contestaţiei privind evaluarea sa din punct de vedere profesional.
Prin urmare, fiind o excepţie de la prevederile legale în materie, este fără posibilitate de tăgadă că secretarul comunei se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ conform legii.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de Primarul Oraşului Pucioasa ca nefondat conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Primarul Oraşului Pucioasa împotriva sentinţei nr. 252 din 3 decembrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3341/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3361/2010. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
