ICCJ. Decizia nr. 4263/2010. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4263/2010
Dosar nr. 2698/54/2009
Şedinţa publică de la 12 octombrie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 3626 din 28 septembrie 2009, a admis recursurile declarate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva sentinţei civile nr. 1156 din 16 martie 2009 a Tribunalului Mehedinţi şi a modificat sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanţii au calitatea de funcţionari publici, fiind salarizaţi în raport de dispoziţiile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, O.U.G. nr. 92/2004, O.G. nr. 2/2006 şi O.G. nr. 6/2007, modificată prin O.G. nr. 9/2008.
S-a mai reţinut că dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 stabilesc în mod generic compunerea salariului la care este îndreptăţit funcţionarul public, arătând că acesta cuprinde salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului şi suplimentul corespunzător de salarizare, iar prin O.U.G. nr. 92/2004 şi O.G. nr. 2/2006, s-a dispus suspendarea succesivă a ultimelor două componente, suspendare ce a operat până la intrarea în vigoare a O.G. nr. 6/2007, act normativ care nu a mai preluat dispoziţiile referitoare la aceste drepturi.
În raport de aceste prevederi legale, instanţa de recurs a apreciat că, având în vedere şi dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu legea privind stabilitatea sistemului unitar de salarizare, în concret, modalitatea de stabilire a salariului se realizează prin lege organică, în raport de cadrul general stabilit de Statut, iar în condiţiile în care Statutul nu prevede în prezent criterii concrete de determinare a drepturilor băneşti solicitate, procentul de 25% indicat de reclamanţi este arbitrar şi fără susţinere legală.
S-a reţinut că, în acest sens, s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 820 din 03 iulie 2008, precum şi practica constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apreciindu-se totodată că cererea reclamantului nu poate beneficia de protecţia art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, atâta vreme cât creanţa invocată de acesta nu este constatată printr-o hotărâre irevocabilă.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A., O.M.I., T.L., M.D., H.E., C.S., G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G.
Prin cererea de revizuire s-a solicitat anularea în totalitate a deciziei nr. 3626 din 28 septembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, invocându-se contrarietatea acestei hotărâri cu alte decizii pronunţate de Curtea de Apel Craiova, prin care aceleaşi drepturi de natură salarială au fost acordate altor funcţionari publici.
În acest sens au fost invocate decizia nr. 2550 din 04 decembrie 2008, decizia nr. 2553 din 20 mai 2009, decizia nr. 1604 din 02 aprilie 2009, pronunţate de Curtea de Apel Craiova.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 434 din 18 februarie 2010, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport de prevederile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., reţinând că, fiind vorba de contrarietate dintre două sau mai multe hotărâri pronunţate de această Curte de apel, soluţionarea revizuirii revine instanţei supreme.
Asupra cererii de revizuire a deciziei civile nr. 3626 din 28 septembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. admite revizuirea unei hotărâri judecătoreşti în următoarele condiţii:
„Dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade deosebite în una şi aceeaşi pricină între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate”.
Având ca reper textul legal precizat rezultă că, în speţă nu este îndeplinită condiţia ca decizia nr. 3626 din 28 septembrie 2009 şi deciziile invocate (decizia nr. 2550 din 04 decembrie 2008, decizia nr. 2553 din 20 mai 2009, decizia nr. 1604 din 02 aprilie 2009) - ale Curţii de Apel Craiova, să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente – părţi, obiect şi cauză, ci au fost date în procese diferite, faţă de persoane diferite.
Faţă de cele ce preced, în baza art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire formulată de C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A., O.M.I., T.L., M.D., H.E., C.S., G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G. împotriva deciziei nr. 3626 din 28 septembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A., O.M.I., T.L., M.D., H.E., C.S., G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G. împotriva deciziei nr. 3626 din 28 septembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4261/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4288/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
