ICCJ. Decizia nr. 4486/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4486/2010
Dosar nr. 201/35/2010
Şedinţa de la 21 octombrie 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Soluţiile pronunţate de instanţele aflate în conflict
1.1. Prin cererea adresată Judecătoriei Carei, reclamanta C.N.A.D.N.R. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.P.S. - Întreprindere Individuală (fost P.M.B.I. AF), emiterea unei ordonanţe de plată prin care să dispună obligarea pârâtei la plata echivalentului în RON a sumei de 288 euro, plătibil la cursul de schimb al B.N.R., valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, reprezentând rate eşalonate ale tarifelor de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România rămase restante; echivalentul în RON a sumei de 401,76 euro, plătibil la cursul de schimb al B.N.R., valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scandeţei ratei, reprezentând penalităţi de întârziere, inclusiv pentru neplata la termenele şi în cuantumul stabilit conform contractului, până la achitarea integrală a debitului, echivalentul în RON a sumei de 1,30 euro, plătibil la cursul de schimb al B.N.R., valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadenţei ratei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate pentru neplata la termenele şi în cuantumul stabilit a ratelor eşalonate până la data achitării acestora, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat contractul din 14 iulie 2006, având ca obiect eliberarea rovinietelor pentru autovehiculele cuprinse în anexele la contract. Cuantumul rovinietei a fost de 576,00 euro, cu obligaţia achitării în patru rate.
Judecătoria Carei, prin sentinţa civilă nr. 155 din 21 ianuarie 2010, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
La pronunţarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut că, în speţă, contractul încheiat între părţi are trăsăturile unui contract administrativ, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, este asimilat actului administrativ şi, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din acest act normativ, astfel de litigii se soluţionează pe fond de secţiile de contencios administrativ ale Curţilor de apel, având în vedere şi faptul că, în cauză, reclamanta este asimilată autorităţilor publice centrale.
1.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 134/CA din 29 martie 2010, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Carei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Oradea a reţinut că natura juridică a contractului privind eliberarea rovinietei pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionale are natura unui contract comercial încheiat între o autoritate publică şi o societate comercială, prin care autoritatea percepe societăţii comerciale o taxă de utilizare a reţelei de drumuri naţionale.
Totodată, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă să soluţioneze conflictul intervenit în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
2. Stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza de faţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), 21 şi 22 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
În speţă, obiectul sesizării instanţelor judecătoreşti îl formează cererea de emitere a ordonanţei privind somaţia de plată, formulată în condiţiile dispoziţiilor OG nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată.
În conformitate cu art. 2 alin. (1) din OG nr. 5/2001, cererile privind somaţia de plată se depun la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
În speţă, obiectul somaţiei îl formează obligaţii contractuale neonorate de pârâtă, potrivit contractului încheiat în temeiul art. 4 din OG nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, care prevede posibilitatea achitării în 4 rate trimestriale a tarifului de utilizare.
Rezultă că un asemenea contract se încheie pentru eşalonarea tarifului de utilizare şi condiţionarea eliberării rovinietelor de plata ratelor trimestriale a tarifului de utilizare pentru autovehiculele deţinute, astfel cum reiese din conţinutul clauzelor contractului şi din prevederile OG nr. 15/2002.
În cauză nu poate fi vorba de un contract administrativ în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, din moment ce asemenea contracte, la care se referă art. 4 din OG nr. 15/2002, în vigoare la data respectivă, nu au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, ci eşalonarea plăţii în 4 rate trimestriale a tarifului de utilizare a infrastructurii de transport rutier.
Contractul în litigiu fiind unul de natură comercială, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) din OG nr. 5/2001, coroborate cu dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) şi art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Carei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta C.N.A.D.N.R. prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj în contradictoriu cu pârâtul P.P.S. - Întreprindere Individuală (fost P.M.B.I. AF), în favoarea Judecătoriei Carei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4487/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4485/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
