ICCJ. Decizia nr. 4698/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4698/2010
Dosar nr.7968/95/200.
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj reclamanta SC F. SRL Gorj a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări Autovehicule, obligarea acesteia la înmatricularea unui autoturism în lipsa documentului necesar conform legislaţiei incidente pentru înmatriculare.
Prin sentinţa nr. 2278 din 7 decembrie 2009, Tribunalul Gorj a admis acţiunea reclamantei SC F. SRL Gorj şi a obligat pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări Autovehicule să procedeze la înmatricularea autoturismului, fără plata taxei de poluare.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări Autovehicule.
In faţa instanţei de recurs, intimata-reclamanta SC F. SRL Gorj a formulat cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebarea preliminară cu privire la compatibilitatea dispoziţiilor OUG nr. 50/2008 cu dispoziţiile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene sau suspendarea cauzelor aflate pe rolul acestei instanţe în care s-a formulat deja întrebare preliminară.
Prin încheierea din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare, întemeiată pe dispoziţiile art. 267 alin. (3) (fost art. 234 TCE) din Tratatul de Funcţionare U.E. şi s-a amânat judecarea cauzei la data de 14 septembrie 2010.
Împotriva aceste încheieri a declarat recurs reclamanta SC F. SRL Gorj, arătând că, în mod greşit i s-a respins cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu trei întrebări preliminare invocând dispoziţiile art. 304 punctele 8 şi 9 C. proc. civ.
Înainte de a proceda la analizarea motivelor de recurs Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele pe care le vom expune în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 147 C. proc. civ. „Dezbaterile urmate în şedinţă se vor trece în încheierea de şedinţă, care va fi semnată de judecători şi grefier".
Prin urmare, încheierea de şedinţă este actul procedural în care se consemnează conţinutul dezbaterilor în cadrul unei şedinţe de judecată.
Încheierile de şedinţă preced, în mod firesc hotărârea finală, motiv pentru care art. 268 alin. (1) C. proc. civ. le numeşte „încheieri premergătoare", iar în alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că „Judecătorii nu sunt legaţi prin aceste încheieri" .
Analizând conţinutul încheierii atacate cu prezentul recurs, în raport de dispoziţiile legale şi interpretarea doctrină expusă mai sus, Înalta Curte constată că prin această încheiere instanţa de recurs a respins cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a amânat judecarea cauzei pentru, fiind astfel vorba de o încheiere premergătoare.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului".
Din enumerarea limitativă a textului legal, rezultă că pot face obiectul recursului hotărârile judecătoreşti pentru care legea nu prevede calea de atac a apelului, dar o prevede pe cea a recursului, precum şi cele pronunţate în apel. Or, încheierea din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova nu se încadrează în nici una dintre ipoteze.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 316 C. proc. civ., dispoziţiile procedurale privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în capitolul recursului.
In acest context, dispoziţiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ. sunt pe deplin aplicabile în speţă, prin acestea stabilindu-se că „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel (n.r. recurs) decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii".
Cum încheierea recurată nu face parte din categoria de excepţie a celor care întrerup cursul judecăţii şi pentru care există dispoziţii procedurale exprese în ceea ce priveşte atacarea lor, rezultă că aceasta urmează regimul juridic comun al tuturor încheierilor premergătoare, care ca regulă, nu pot fi atacate decât odată cu fondul cauzei.
Prin urmare, textul art. 282 alin. (2) C. proc. civ. consacră regula inadmisibilităţii atacării separate cu apel sau recurs a încheierilor premergătoare cum este şi cea recurată în acest dosar.
Pentru argumentele juridice şi de fapt expuse mai sus, Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este inadmisibil şi, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC F. SRL Gorj împotriva încheierii din 15 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4637/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4712/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
