ICCJ. Decizia nr. 546/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL .
Decizia nr. 546/2010
Dosar nr. 8980/1/2009
Şedinţa publică din 3 februarie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4944 din 6 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de Ordinul Geodezilor din România împotriva sentinţei nr. 48/CA din 16 martie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi a modificat hotărârea atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul P.A., astfel cum a fost restrânsă, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a reţinut, în esenţă, că respingerea de către Comisia de autorizare din cadrul recurentei Ordinul Geodezilor a dosarului de autorizare depus de intimatul-reclamant s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile la momentul respectiv.
Împotriva acestei decizii, P.A. a exercitat calea extraordinară de atac – contestaţie în anulare, fără a formula, însă, nici un motiv de nemulţumire.
Pentru considerentele ce vor fi prezentate, Curtea va respinge contestaţia în anulare, apreciind că este inadmisibilă.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, motivele pentru care poate fi exercitată fiind expres şi limitativ prevăzute de art. 317-318 C. proc. civ.
Astfel, potrivit art. 317, „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:1) când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;2) când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă" [alin. (1)], contestaţia putând fi, totuşi, primită pentru motivele mai sus-arătate, „în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond" [alin. (2)].
De asemenea, conform art. 318, „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Cum, în speţă, contestatorul nu invocă niciunul din cazurile prevăzute de textele legale citate şi nu aduce nicio critică hotărârii atacate, care să se încadreze în aceste cazuri, iar textele legale respective sunt de strictă interpretare, contestaţia în anulare va fi respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de P.A. împotriva deciziei nr. 4944 din 6 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 541/2010. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 549/2010. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
