ICCJ. Decizia nr. 1025/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

Decizii ICCJ 2011 (Contencios administrativ)

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1025/2011

Dosar nr. 4203/2/2008

Şedinţa publică de la 22 februarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 11 iulie 2008 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta P.L.I. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Generală Anticorupţie, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea în parte a actelor operaţiunii administrative, întocmite de pârât cu prilejul evaluării profesionale pentru anul 2007, efectuată separat pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007, respectiv pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 şi, pe cale de consecinţă, să se dispună astfel:

i) anularea parţială a fişei de evaluare a perioadei 01 decembrie 2006-01 august 2007 (Fişa nr. 1), respectiv numai în ceea ce priveşte punctajul separat de la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 4, şi 6, pct. C lit. a) nr. 2, 3 şi 4 şi lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 şi 15 şi calificativul general „bun”, acordate de şeful ierarhic superior al şefului nemijlocit la data de 12 decembrie 2007 şi, pe cale de consecinţă, stabilirea punctajului „2,15” şi a calificativului „foarte bun”, acordate de şeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj şi calificativ finale pentru evaluarea parţială efectuată prin Fişa nr. 1;

ii) anularea parţială a fişei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 (Fişa nr. 2), respectiv numai în ceea ce priveşte perioada evaluată prin Fişa nr. 2, stabilită de noul şef nemijlocit la data de 07 decembrie 2007 şi menţinută de şeful ierarhic superior al acestuia la data de 13 decembrie 2007, şi, pe cale de consecinţă, stabilirea unei noi perioade aferente evaluării parţiale efectuate prin Fişa nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni);

iii) anularea integrală a actului de respingere a contestaţiei formulate de reclamantă la data de 21 decembrie 2007, atât împotriva Fişei nr. 1, cât şi împotriva Fişei nr. 2, act emis de conducătorul instituţiei la data de 12 ianuarie 2008;

iv) stabilirea punctajului „2,39” şi a calificativului „foarte bun”, corespunzător acestuia, drept punctaj şi calificativ finale generale ale evaluării anuale în 2007, ca urmare a refacerii mediei punctajelor de la cele două fişe.

Totodată, reclamanta a solicitat instanţei să dispună şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată prilejuite de soluţionarea prezentului litigiu.

În motivarea cererii, reclamanta arată că, în perioada 23 iulie 2004-05 februarie 2006, a lucrat în cadrul Serviciului Cercetări Penale din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, având gradul profesional de subinspector de poliţie. Începând cu data de 06 februarie 2006, deţine postul de ofiţer specialist principal-anchete şi acelaşi grad profesional de subinspector de poliţie în cadrul Biroului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti din cadrul Serviciului Teritorial Anticorupţie Bucureşti din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul ministerului.

La ultima evaluare, aferentă celui de-al patrulea an şi, totodată, care formează obiectul cauzei, i-au fost întocmite două fişe de evaluare, respectiv: Fişa nr. 1 pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 şi Fişa nr. 2 pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007, prin care i s-a acordat calificativul „bun”, după cum urmează:

Evaluarea din Fişa nr. 1 a fost efectuată, la data de 06 decembrie 2007, de subcomisar R.B., în calitate de şef nemijlocit/direct, care i-a acordat un punctaj general de 2,15 şi calificativul „foarte bun” corespunzător punctajului obţinut. La data de 13 decembrie 2007, procurorul G.M., în calitate de şef ierarhic superior al şefului nemijlocit/direct, a schimbat punctajul primit la 14 din cei 26 indicatori de evaluare şi i-a acordat un alt punctaj general, de 2,62, şi, pe cale de consecinţă, şi un nou calificativ general, „bun” corespunzător noului punctaj.

Evaluarea din Fişa nr. 2 a fost efectuată, la data de 07 decembrie 2007, de comisar B.C., în calitate de nou şef nemijlocit/direct, care i-a acordat un punctaj general de 3,38 şi calificativul „bun” corespunzător acestuia. La data de 13 decembrie 2007, procurorul G.M., acelaşi şef ierarhic superior al şefului nemijlocit/direct, a menţinut punctajul pentru fiecare indicator de evaluare şi, implicit, punctajul general acordat şi calificativul general „bun”.

Pe cale de consecinţă, raportat la perioada totală evaluată de 12 luni, calificativul final general primit a fost „bun”.

Cu privire la actele contestate, reclamanta susţine că şeful ierarhic superior şefului direct/nemijlocit nu a fundamentat modificarea punctajelor acordate de şeful direct şi nu poate cunoaşte activitatea desfăşurată mai bine decât fostul nemijlocit, mai ales în condiţiile în care, din cele 8 luni evaluate, circa 4 luni a fost în concediu medical, respectiv de odihnă şi în condiţiile în care toţi indicatorii la care a modificat calificativul sunt legaţi de atribuţii de serviciu sau în legătură cu atitudinea/comportamentul la serviciu, cunoscute mult mai bine de şeful direct.

În consecinţă, şeful ierarhic nu poate aprecia în mod discreţionar dacă aprecierilor evaluatorului sunt corespunzătoare sau necorespunzătoare, ci numai în cazurile limitativ prevăzute de lege şi în funcţie de premisele reglementate de art. 10 alin. (3) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003, conform cărora „raportul de evaluare poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului în următoarele cazuri: (a) aprecierile consemnate nu corespund realităţii; (b) între evaluator şi funcţionarul public evaluat există diferenţe de opinie care nu au putut fi soluţionate de comun acord”.

În susţinerea cererii, reclamanta invocă o serie de neregularităţi cu privire la modalitatea în care şeful ierarhic superior şefului direct a modificat punctajele acordate la anumiţi indicatori, susţinând că a procedat astfel fără motiv, fără suport real, ci în mod discreţionar, cu încălcarea/depăşirea limitelor legale de apreciere.

Mai arată reclamanta că de când lucrează ca poliţist nu a fost sancţionată, mustrată sau măcar atenţionată verbal.

Totodată, reclamanta susţine că, la calculul perioadei evaluate prin Fişa nr. 2, i-au fost adăugate în mod ilegal şi perioadele de concediu medical, cu încălcarea prevederilor art. 79 alin. (3) şi art. 80 alin. (1) lit. c) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 629 din 03 februarie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a hotărât următoarele:

- a respins excepţiile invocate de pârât;

- a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă;

- a anulat în parte fişa de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 „Fişa nr. 1”, respectiv, în ceea ce priveşte punctajul separat de la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 5 şi 6; pct. C lit. a) nr. 2, 3 şi 4 şi lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 şi 15 şi calificativul general „bun” şi în consecinţă a obligat pe pârât să menţioneze în fişa de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007, „Fişa nr. 1”, calificativul „foarte bun”;

- a respins acţiunea reclamantei pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 şi capătul de cerere punctaj general 2007;

- a anulat în parte actul de respingere a contestaţiei formulate de reclamantă, în ceea ce priveşte „Fişa 1”;

- a respins capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârât, instanţa a reţinut că poliţistul nemulţumit de modul de evaluare poate contesta rezultatul la conducătorul autorităţii, iar poliţistul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei formulate se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003,

În ceea ce priveşte limita competenţei de soluţionare de către instanţă a evaluării profesionale a reclamantei, instanţa poate verifica nu doar respectarea procedurii de evaluare, ci şi obiectivitatea şi justeţea acordării punctajelor pe indicatori, a punctajului general şi, implicit, a calificativului final, în raport de criteriile legale de apreciere. Instanţa nu urmează să se transforme în evaluator, ci doar verifică dacă modificarea calificativelor de către şeful ierarhic al şefului direct, adică de către o persoană care a luat cunoştinţă de activitatea reclamantei în mod mijlocit s-a realizat în baza unor elemente obiective şi nu în mod arbitrar.

Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele:

În ceea ce priveşte Fişa de evaluare aferentă perioadei 01 decembrie 2006-01 august 2007, instanţa a reţinut că modificarea calificativelor de către şeful ierarhic al şefului direct, adică de către o persoană care a luat cunoştinţă de activitatea reclamantei în mod mijlocit, trebuia să se facă în baza unor elemente obiective pentru a se preveni arbitrariul în activitatea de evaluare. Însă, în speţă, şeful ierarhic a modificat calificativul propus de şeful direct fără a putea justifica în mod obiectiv opţiunea sa şi fără a prezenta probe în susţinerea noului calificativ acordat.

A reţinut instanţa că în perioada pentru care a fost evaluată, reclamanta a beneficiat de salariu de merit şi de excelenţă, fapt care dovedeşte faptul că şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu în mod exemplar şi că, dacă activitatea reclamantei ar fi scăzut din punct de vedere calitativ (de la „foarte bine” la „bine”), acest fapt ar fi echivalat cu neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 54 din Legea nr. 360/2002, astfel că, gratificaţiile respective ar fi trebuit să fie retrase, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

A mai reţinut instanţa că toţi indicatorii la care reclamantei i-a fost diminuat calificativul sunt legaţi de atribuţii de serviciu sau în legătură cu atitudinea/comportamentul la serviciu, iar pentru corectitudinea aprecierii este necesar ca şeful ierarhic superior celui direct să se fi aflat în contact cu aceasta pentru a observa modul în care îşi îndeplinea atribuţiile, fapt care nu era posibil în mod obiectiv şi care nu este veridic, aşa cum rezultă din declaraţiile pe proprie răspundere depuse la dosarul cauzei, în condiţiile în care şeful ierarhic superior are în subordine atât personalul Biroului Bucureşti, cât şi pe cel al altor cinci birouri teritoriale.

Totodată, instanţa a reţinut că activitatea reclamantei a fost caracterizată ca excelentă de către procurorii cu care lucrează şi că, din probatoriul administrat, rezultă că, in perioada evaluată, şeful ierarhic celui direct s-a aflat în concediu medical o perioadă de 142 de zile şi în concediu medicale o perioadă de 39 zile, astfel că nu a avut posibilitatea să urmărească activitatea reclamantei decât pentru o perioadă de 4 luni (110 zile), astfel că se afla în imposibilitate de a aprecia în mod corect corectitudinea evaluării efectuate de şeful direct.

În raport cu a nexa nr. 3 la Dispoziţia Direcţiei Generale Anticorzpţie nr. 11/15299/1 din 27 noiembrie 2007 şi art. 10 alin. (3) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003, instanţa a reţinut că şeful ierarhic nu poate aprecia în mod discreţionar corespunderea sau necorespunderea aprecierilor evaluatorului, ci numai în cazurile limitativ prevăzute de lege şi în funcţie de premisele reglementate.

În consecinţă, Curtea de apel a a reţinut că evaluarea efectuată de şeful ierarhic superior celui direct este arbitrară, fără a fi justificată de niciun element obiectiv, contrat dispoziţiilor legale menţionate.

În ceea ce priveşte Fişa de evaluare nr. 2, aferentă perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007, Curtea a reţinut că, în raport cu dispoziţiile art. 79 alin. (3) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004, evaluarea parţială a celui ce a absentat medical se efectuează pentru restul perioadei în care a lucrat şi/sau a fost în concediu de odihnă. În ceea ce priveşte evaluarea pentru perioada respectivă, instanţa a reţinut că şeful ierarhic al şefului direct nu a făcut altceva decât să menţină calificativul propus de şeful direct, iar instanţa nu se poate substitui acestuia şi să aprecieze în locul şefului direct activitatea unui funcţionar. Sub acest aspect, instanţa a mai reţinut că reclamanta nu a motivat cererea de anulare a acestei evaluări decât cu privire la întinderea perioadei de evaluare.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 629 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta P.L.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi fără a-şi încadra criticile în vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar invocând dispoziţiile art. 304¹ C. proc. civ.

Printr-o primă critică din recurs, recurenta-reclamantă susţine că, deşi prin cererea de chemare în judecată a solicitat stabilirea punctajului „2,15” şi a calificativului „foarte bun”, acordate de şeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj şi calificativ finale pentru evaluarea parţială efectuată prin Fişa nr. 1, prima instanţă în mod greşit a dispus obligarea pârâtului să menţioneze în fişa de evaluare calificativul „foarte bun”, fără a mai menţiona expres şi menţinerea punctajului respectiv, deşi din motivarea hotărârii rezultă că se impunea menţinerea evaluării realizate de şeful nemijlocit.

Printr-o a doua critică din recurs, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond în mod nelegal a respins capetele de cerere privitoare la anularea parţială a fişei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 („Fişa nr. 2”), respectiv numai în ceea ce priveşte perioada evaluată şi stabilirea unei noi perioade aferente evaluării parţiale efectuate prin Fişa nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni) şi stabilirii punctajului „2,39” şi a calificativului „foarte bun”, corespunzător acestui punctaj, drept punctaj şi calificativ final general al evaluării anuale pentru 2007, ca urmare a refacerii mediei punctajelor de la cele două fişe.

Sub aspectul acestei critici, recurenta-reclamantă susţine că în mod nelegal a fost evaluată pentru perioadele în care s-a aflat în concediu medical, ceea ce influenţează punctajul final, cu încălcarea dispoziţiilor art. 79 alin. (3) şi art. 80 alin. (1) lit. c) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004.

Corespunzător criticilor formulate, recurenta-reclamantă solicită modificarea în parte a sentinţei atacate, în sensul:

- menţionării pe lângă calificativul „foarte bun”, deja stabilit de prima instanţă şi a punctajului „2,15”, acordat de şeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj şi calificativ finale pentru evaluarea parţială efectuată prin Fişa nr. 1;

- anulării parţiale a fişei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 („Fişa nr. 2”), respectiv numai în ceea ce priveşte perioada evaluată prin Fişa nr. 2, stabilită de noul şef nemijlocit la data de 07 decembrie 2007 şi menţinută de şeful ierarhic superior al acestuia la data de 13 decembrie 2007 şi, pe cale de consecinţă, stabilirea unei noi perioade aferente evaluării parţiale efectuate prin Fişa nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni).

4. Hotărârea instanţei de recurs

Analizând cauza, prin prisma criticilor din recurs, care se circumscriu motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

După cum rezultă din expunerea anterioară a lucrărilor dosarului, recurenta-reclamantă P.L.I. critică sentinţa pronunţată de Curtea de apel numai sub două aspecte, şi anume:

- menţionarea pe lângă calificativul „foarte bun”, deja stabilit de prima instanţă şi a punctajului „2,15”, acordat de şeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj şi calificativ finale pentru evaluarea parţială efectuată prin Fişa nr. 1;

4.1. În ceea ce priveşte critica din recurs referitoare la Fişa de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007

Înalta Curte constată că, prin sentinţa atacată, Curtea de apel a admis capătul de cerere referitor la anularea în parte a fişei de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 - „Fişa nr. 1”, respectiv, în ceea ce priveşte punctajul separat de la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 5 şi 6, pct. C lit. a) nr. 2, 3 şi 4 şi lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 şi 15 şi calificativul general „bun” şi, în consecinţă, a obligat pe pârât să menţioneze în fişa de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 - „Fişa nr. 1”, calificativul „foarte bun”.

Este adevărat că instanţa de fond nu a precizat expres în dispozitivul hotărârii că pârâtul este obligat să menţioneze punctajul „2,15” căruia îi este corespunzător calificativul „foarte bun”, însă consecinţa firească a anulării parţiale a Fişei de evaluare nr. 1 [pct. B lit. a) nr. 1, 3, 5 şi 6; pct. C lit. a) nr. 2, 3 şi 4 şi lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 şi 15] rezidă tocmai în menţinerea punctajelor iniţiale acordate de şeful nemijlocit, inclusiv a punctajului final „2,15”, corespunzător calificativului „foarte bun”.

În consecinţă, Înalta Curte constată că este neîntemeiată critica formulată de recurenta-reclamantă în sensul nelegalităţii sentinţei pronunţate de Curtea de apel din cauza faptului că pârâtul nu a fost obligat în mod expres să menţioneze în Fişa de evaluare nr. 1 pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 menţinerea punctajului „2,15” acordat de şeful nemijlocit.

4.2. În ceea ce priveşte critica din recurs referitoare la Fişa de evaluare pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007.

Critica recurentei-reclamante se referă la anularea parţială a fişei de evaluare pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 numai în ceea ce priveşte perioada evaluată în sensul stabilirii unei noi perioada de evaluare parţială prin reducerea acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni).

Susţinerea recurentei în sensul că în mod greşit au fost avute în vedere, cu ocazia evaluării perioadele în care s-a aflat în concediu medical nu poate fi primită întrucât întocmirea acestei fişe de evaluare nu a fost determinată de apariţia vreuneia dintre situaţiile prevăzute de art. 80 alin. (1) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004, ci a fost justificată de schimbarea în cursul anului 2007, la data de 01 august 2007, a şefului nemijlocit al reclamantei. Acesta este motivul pentru care evaluarea pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 a fost realizată de subcomisar R.B., iar evaluarea pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 a fost realizată de comisar B.C.

Totodată, sub aspectul Fişei nr. 2, Înalta Curte constată că în mod legal noul şef nemijlocit al reclamantei a realizat evaluarea pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007, rămasă de evaluat ca urmare a evaluării perioadei anterioare 01 decembrie 2006-01 august 2007 efectuată de fostul şef nemijlocit, în temeiul dispoziţiilor art. 79 alin. (3) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004, conform cărora „p entru a fi realizată evaluarea anuală, personalul trebuie să fi desfăşurat o activitate profesională pe o perioadă cumulată de cel puţin 6 luni în structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor”. Or, din probatoriul administrat şi chiar conform susţinerilor recurentei, în cursul anului 2007 aceasta a desfăşurat activitate pe o perioadă mai mare de 6 luni. Astfel fiind, activitatea reclamantei a fost supusă evaluării anuale realizată de către şeful nemijlocit din perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007, în temeiul art. 80 alin. (3) din Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 300/2004, iar de către noul şef nemijlocit pentru perioada rămasă de evaluat, respectiv 01 august 2007-01 decembrie 2007.

Sub acelaşi aspect, se constată că dispoziţiile legale incidente nu prevăd ca evaluarea personalului să fie realizată strict pentru fracţiunile din cursul anului în care personalul a fost prezent la serviciu, cu exceptarea formală a zilelor de concediu medical.

Totodată, instanţa de control judiciar reţine că, aşa cum a apreciat şi Curtea de apel, atâta timp cât şeful ierarhic a menţinut calificativul propus de şeful nemijlocit prin Fişa nr. 2, judecătorul nu se poate substitui în atribuţiile ce revin evaluatorului în activitatea de analiză şi apreciere a activităţii persoanei evaluate.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală şi temeinică, neexistând motive de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 304¹ C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta P.L.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.L.I. împotriva sentinţei civile nr. 629 din 03 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 1022/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs		ICCJ. Decizia nr. 1029/2011. Contencios. Anulare act... →

ICCJ. Decizia nr. 1025/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1025/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs