ICCJ. Decizia nr. 1639/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1639/2011
Dosar nr. 1053/39/2010
Şedinţa publică de la 18 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 97/CC din 20 decembrie 2010 Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţia petentei Insolvent IPURL Suceava împotriva deciziei de impunere menţionate în titlul executoriu din 5 ianuarie 2010 emis pentru suma de 8.300 lei în dosarul de executare al Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Suceava, în favoarea Tribunalului Suceava - secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel a constatat că reclamanta contestă deciziile de impunere pentru necomunicarea acestora conform art. 44 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi greşita debitare a sumelor în sarcina sa atâta timp cât procesele verbale de contravenţie au fost încheiate pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 82/1991 de către societăţi comerciale a căror lichidator a fost desemnată. Atât din petitul acţiunii cât şi din motivarea acesteia, rezultă că reclamanta contestă deciziile de impunere - acte administrative fiscale - şi nu procesele verbale de contravenţie care au stat la baza emiterii acestora.
Împotriva sentinţei Curţii de Apel Suceava – pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Suceava a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că acţiunea nu poate fi calificată ca fiind de natura contenciosului administrativ, lipsind obiectul acţiunii.
Recurenta precizează că titlurile de creanţă fiscală în temeiul cărora a fost emis titlul executoriu sunt, de fapt, procese verbale de contravenţie, ce pot fi contestate doar prin plângerea reglementată de art. 31 alin. (1) şi art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/21001, iar eventualele pretenţii pot fi soluţionate în cadrul procesual al contestaţiei la executare.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere, considerentele în continuare arătate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 172 alin. (1) C. proc. fisc. orice persoană interesată poate face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat, cu încălcarea prevederilor legale, de către organele de executare fiscale, precum şi împotriva refuzului acestora de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii.
În reglementarea competenţei şi a modului de soluţionare, dispoziţiile art. 172 alin. (4) C. proc. fisc. prevăd următoarele: contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă.
Înalta Curte reţine că în lipsa unor proceduri exprese referitoare la instanţa judecătorească competentă, devin aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (3) C. proc. fisc., conform cărora unde prezentul cod nu dispune se aplică dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Dispoziţiile art. 400 alin. (2) C. proc. civ. cuprind prevederi în conformitate cu care contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, iar dacă asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare.
Din coroborarea acestor dispoziţii cu prevederile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, rezultă că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să judece atât contestaţia la executarea propriu-zisă, cât şi contestaţia la titlu.
Această soluţie se impune deoarece, în cazul contestării executării silite ce se realizează de organele administrativ fiscale în temeiul unui titlu executoriu fiscal, dreptul comun este reprezentat de normele dreptului civil, material şi procesual, iar nu de normele de drept public cuprinse în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi, respectiv, în titlul IX C. proc. fisc., dispoziţii aplicabile numai la soluţionarea acţiunii în anularea sau modificarea obligaţiei fiscale, ce constituie titlu de creanţă fiscală.
p entru corecta aplicare a dispoziţiilor art. 172 alin. (4) C. proc. fisc., se impune a se stabili că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să judece contestaţia, atât împotriva executării silite înseşi, a unui act sau măsuri de executare, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional, evident numai dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt fondate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa recurată şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 97/CC din 20 decembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava – Secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1626/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 1642/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
